Miles Davis, Picasso al jazz-ului. „Nu vă temeți de greșeli. Nu există așa ceva”
Maestru al trompetei, instrument pe care l-a descoperit încă de la vârsta de 13 ani, Miles Davis (1926 – 1991) a fost, fără îndoială, cel mai influent muzician de jazz din perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, dominând acest gen timp de peste 40 de ani.
Considerat drept una dintre cele mai inovatoare și influente figuri din istoria jazz-ului, Miles Davis a jucat un rol esențial în dezvoltarea diferitelor stiluri de jazz, inclusiv bebop, cool jazz și jazz modal. Discografia sa cuprinde cel puțin 60 de albume de studio și 39 de albume live, precum și 46 de albume de compilații, 27 de box-set-uri, 4 albume de coloane sonore, 57 de single-uri și 3 albume de remixuri.
S-a scris că, deseori, criticii au fost nereceptivi la stilul lui Davis, deși anii 80, după o perioadă în care se retrăsese din cauza sănătății precare, i-au adus lui Davis cel mai înalt nivel de recunoaștere comercială. A susținut concerte cu casa închisă în întreaga lume, în timp ce s-a extins în domeniul artelor vizuale, al filmului și al televiziunii, înainte de a muri la 28 septembrie 1991, la vârsta de 65 de ani, din cauza efectelor combinate ale unui accident vascular cerebral, pneumoniei și insuficienței respiratorii.
De ce au fost criticii reticenți la muzica lui Miles Davis?
În primul rând, Davis era un artist extrem de inovator și un pionier în dezvoltarea stilurilor muzicii de jazz, fiind unul dintre principalii arhitecți ai mișcării de jazz modal cu albumul său revoluționar „Kind of Blue” (1959), care a schimbat fundamental abordarea improvizației în jazz. În plus, Miles Davis a fost unul dintre primii muzicieni de jazz care a experimentat fusionul jazz-rock, aducând elemente de rock și funk în muzica lui. Aceste abordări inovatoare au fost adesea dificil de înțeles sau de acceptat pentru criticii mai conservatori care erau obișnuiți cu structurile tradiționale de jazz.
(Jazz-ul modal este un subgen al jazzului apărut pe la sfârșitul anilor ’50 și începutul anilor ’60, ale cărui armonii permit un grad mai mare de libertate și de experimentare în improvizație, cu influențe evidente în dezvoltarea altor subgenuri de jazz, cum ar fi free jazz și post-bop).
În al doilea rând, Davis a fost un artist care și-a schimbat adesea direcția muzicală și a explorat noi teritorii în cariera sa. Deși acest lucru i-a adus recunoaștere comercială, a creat și o reacție mixtă în rândul criticilor, unii fiind deranjați de faptul că artistul nu se conforma unui anumit stil sau gen și că nu se mulțumea să repete succesele anterioare. Această dorință de a experimenta și de a căuta mereu ceva nou a făcut ca muzica lui să fie uneori dificil de încadrat sau de evaluat în termeni tradiționali.
În plus, personalitatea lui Davis a fost considerată dificilă. Era cunoscut pentru temperamentul său imprevizibil și pentru tendința de a fi exigent cu muzicienii săi, atitudine care crea tensiuni și conflicte în industria muzicală, inclusiv în relația sa cu criticii muzicali.
Câte premii a câștigat Davis?
Miles Davis a fost nominalizat la nu mai puțin de 32 de premii Grammy, câștigând opt dintre acestea de-a lungul a patru decenii, primul fiindu-i decernat în 1960, iar ultimul în 1993, la doi ani după ce a murit.
Miles Davis s-a născut la 26 mai 1926, în Alton, Illinois, Statele Unite ale Americii, fiind unul dintre cei trei copii ai lui Miles Dewey Davis Jr., dentist, și ai Cleotei Mae Davis.
A urmat cursurile liceale la Juilliard School of Music din New York, alegând să abandoneze școala în favoarea muzicii odată cu debutul profesional ca membru al cvintetului bebop al saxofonistului Charlie Parker între 1944 și 1948, la scurt timp după aceea reușind un contract cu Capitol Records, colaborare esențială pentru dezvoltarea jazz-ului cool. La începutul anilor 1950, Davis a înregistrat unele dintre primele piese de hard bop la Prestige Records, iar cinci ani mai târziu a semnat un contract pe termen lung cu Columbia Records, înregistrând primul album „Round About Midnigh” împreună cu saxofonistul John Coltrane și basistul Paul Chambers, membri cheie ai sextetului pe care l-a condus până la începutul anilor 1960. În această perioadă, a alternat între colaborări de jazz orchestral cu aranjorul Gil Evans, cum ar fi Sketches of Spain (1960), influențat de muzica spaniolă, și înregistrări pentru formație, cum ar fi Milestones (1958) și Kind of Blue (1959), acesta din urmă rămânând dintre cele mai populare albume de jazz din toate timpurile, fiind vândut în peste cinci milioane de exemplare în SUA.
De-a lungul carierei sale, Miles Davis a lansat peste 60 de albume de studio, dintre care unele sunt considerate emblematice și revoluționare în istoria jazz-ului – Birth of the Cool (1957), Kind of Blue (1959), Sketches of Spain (1960), Bitches Brew (1970) și A Tribute to Jack Johnson (1971), mărturii ale unei călătorii muzicale caracterizate de o experimentare constantă și de împingerea limitelor jazz-ului, un mix unic de stiluri și genuri, de la cool jazz și jazz modal la jazz fusion.
Miles Davis a fost căsătorit de mai multe ori în timpul vieții sale. În 1958, s-a căsătorit cu Frances Taylor, o dansatoare de balet, mariajul lor durând până în 1968 și în urma căruia a rezultat un fiu – Gregory Davis (decedat la 12 iunie 2023, la vârsta de 77 de ani). După divorțul de Taylor, Davis s-a căsătorit în același an cu Betty Mabry, cunoscută și sub numele de Betty Davis, o cântăreață de funk și soul, relația lor durând doar un an. În 1981, Miles Davis s-a căsătorit cu Cicely Tyson, o actriță de film și televiziune remarcabilă, cuplul divorțând în 1988. Davis a mai avut trei copii, Cheryl Davis, actriță americană născută în 1944, Erin Miles, muzician ca și tatăl său (născut în 1970) și Miles Davis IV, născut în 1950 și decedat la 20 octombrie 2015, la vârsta de 65 de ani, din cauza unor complicații la inimă.
Duke Ellington, pianist american de jazz, compozitor și lider al orchestrei sale de jazz cu același nume din 1923 și până la sfârșitul vieții sale, l-a numit pe Miles Dsvis „Picasso al jazz-ului”, iar starul rock britanic Sting, conform IMDb.com, i-a asemănat valoarea cu aceea a lui Johann Sebastian Bach, numindu-l unul dintre „geniile muzicii”.
La 9 februarie 1998, Miles Davis a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame, iar la 12 iunie 2012, muzicianul și cântăreața franceză Édith Piaf au apărut pe timbre poștale comemorative separate.
A fost inclus în Big Band and Jazz Hall of Fame (1979), în Rock and Roll Hall of Fame (2006) și a fost votat de Rolling Stone drept al 88-lea cel mai mare artist rock ‘n’ roll din toate timpurile.
https://www.imdb.com/name/nm0002537/
https://www.britannica.com/biography/Miles-Davis
Vă recomandăm să citiți și:
Astăzi se împlinesc 241 de ani de când omenirea a dezvoltat prima tehnologie de zbor din lume