Rachel Carson, femeia care a dus cruciada împotriva pesticidelor

Rachel Carson (1907 – 1964) a fost unul dintre biologii americani de elită, fiind cunoscută pentru scrierile sale despre poluarea mediului și despre istoria naturală a mării.

Cartea care-i poartă semnătura „Silent Spring” (1962), a devenit una dintre cele mai influente cărți din mișcarea ecologică modernă și a impulsionat un control mai strict al pesticidelor, inclusiv al DDT, dezvăluind consecințele devastatoare ale acestora asupra mediului.

• „A fi regină este supraestimat”. Regina Iordaniei: „Suntem mai puternici atunci când ascultăm”
• Test de cultură generală. Cine a fost partenerul lui Mozart?

(Diclorodifeniltricloroetanul este un compus chimic cristalin incolor, insipid și aproape inodor, un organoclorură. Dezvoltat inițial ca insecticid, acesta a devenit cunoscut pentru impactul său asupra mediului. DDT a fost sintetizat pentru prima dată în 1874 de către chimistul austriac Othmar Zeidler).

Începutul vieții și pasiunea pentru natură

Rachel Carson s-a născut la 27 mai 1907 în Springdale, Pennsylvania. Încă de mică s-a simțit într-un mod aparte conectată cu natura, în mijlocul peisajelor rurale și al vieții sălbatice găsind adesea un refugiu, alinare și inspirație. Această curiozitate și atracție pe care le-a manifestat față de mediul înconjurător aveau să fie mai târziu definitorii în cariera sa.

La doar 10 ani, Rachel Carson a devenit scriitoare, odată cu publicarea primelor articole în reviste locale pentru copii. A urmat cursurile Pennsylvania College for Women (în prezent Chatham University), absolvind cu magna cum laude în 1929. A studiat apoi la institutul oceanografic din Woods Hole, Massachusetts, și la Universitatea Johns Hopkins, unde a obținut un masterat în zoologie în 1932. Situația financiară dificilă a familiei a forțat-o să renunțe la doctorat și să ajute la întreținerea mamei sale și, mai târziu, a celor două nepoate orfane.

În 1936, Rachel Carson a devenit a doua femeie angajată de Biroul de Pescuit al SUA, după ce a trecut mai bine decât toți ceilalți candidați la examenul pentru ocuparea funcției publice. Carson avea să rămână în acest post pentru următorii 15 ani, între timp fiind promovată și în funcția de redactor-șef al tuturor publicațiilor pentru US Fish and Wildlife Service.

A avut succes cu o serie de cărți despre viața acvatică, printre care „Under the Sea Wind” (1941) și „The Sea Around Us” (1951) – aceasta din urmă devenind un best-seller national. A câștigat un National Book Award și a fost tradusă în 30 de limbi străine. Din banii pe care i-a câștigat de pe urma cărților ei și a premiilor primite, Rachel Carson și-a cumpărat o locuință aflată pe insula Southport, Maine, în 1953, pentru a se concentra asupra scrisului.

În 1955 a publicat „The Edge of the Sea”, o altă carte de succes a ei și, cam în aceeași perioadă, a început povestea de dragoste cu Dorothy Freeman, o rezidentă care, de altfel, era căsătorită. Detalii despre relația celor două au apărut în cartea publicată de nepoata lui Freeman, în 1995, „Always, Rachel: The Letters of Rachel Carson and Dorothy Freeman, 1952-1964: An Intimate Portrait of a Remarkable Friendship”, în ciuda faptului că o mare parte a corespondenței dintre cele două fusese distrusă cu puțin timp înainte de moartea lui Carson.

Revoluția „Primăvara tăcută” („Silent Spring”)

În 1962, Rachel Carson a publicat cea mai influentă și controversată lucrare a sa, „Silent Spring”, o carte de referință prin intermediul căreia a tras un semnal de alarmă cu privire la utilizarea fără discernământ a pesticidelor, în special a DDT, și la impactul devastator al acestora asupra mediului. Cu ajutorul cercetărilor meticuloase, Carson a expus contaminarea pe scară largă a ecosistemelor, efectele nocive asupra faunei sălbatice și riscurile potențiale pentru sănătatea umană, cartea ei declanșând o trezire la nivel global, o schimbare seismică în conștiința publică, propulsând preocupările legate de mediu în prim-planul discursului social. „Silent Spring” nu numai că a dus la interzicerea DDT și la înființarea Agenției pentru Protecția Mediului  în Statele Unite, dar a inspirat și mișcări de mediu la nivel mondial.

După apariția pe piață a cărții ei de impact „Silent Spring”, mai multe companii producătoare de produse chimice au recurs la tactici de etichetare a acesteia ca fiind comunistă, numind-o „femeie isterică” nedemnă de a fi luată în seamă, în încercarea de a-i submina credibilitatea, o parte dintre aceste firme decizând să își retragă reclamele de la emisiunea TV a CBS Reports intitulată „The Silent Spring of Rachel Carson”, difuzată la 3 aprilie 1963. Documentarul, care a durat 60 de minute, prezenta o femeie de vârstă mijlocie, senină și foarte articulată, care propunea, pe un ton calm, dar convingător, că poate nu ar fi o idee prea bună să fie cheltuiți anual 900 de milioane de lire pe un insecticid numit DDT pentru culturile, marginile drumurilor și peluzele din întreaga țară, subliniind că nimeni nu știe care ar putea fi consecințele pe termen lung – pentru oameni sau pentru animalele sălbatice. Această femeie era nimeni alta decât biologul marin american și ecologista Rachel Carson. Cu toate manevrele de boicotare a lui Rachel Carson în speranța de a bloca popularizarea informațiilor cu impact, emisiunea a reușit să capteze atenția a aproximativ 15 milioane de telespectatori. În plus, publicarea raportului Comitetului consultativ științific de către președintele John F. Kennedy, care a validat cercetările lui Carson, a propulsat și mai mult problema pesticidelor în atenția publicului.

Rachel Carson a fost inclusă în Academia Americană de Arte și Litere, consolidându-și locul printre cele mai apreciate personalități din comunitățile literare și științifice.

După ce s-a luptat mai mulți ani cu cancerul la sân, continuându-și în același timp cruciada pentru mediu, la doi ani după publicarea cărții „Primăvara tăcută”, Carson a murit, la doar 56 de ani, la data de 14 aprilie 1964.

În semn de recunoaștere a contribuțiilor sale semnificative, în 1980 Rachel Carson a fost decorată postum cu Medalia Prezidențială a Libertății. De asemenea, pentru a-i onora și păstra memoria, locuințele care i-au aparținut lui Rachel Carson au fost desemnate ca repere istorice naționale. În plus, numeroase premii au fost înființate în numele ei, subliniind influența durabilă a lui Carson asupra conservării mediului și inspirând generațiile viitoare să continue activitatea importantă pe care a început-o ea.

Surse:

https://www.nature.org/en-us/about-us/where-we-work/united-states/maine/stories-in-maine/the-nature-conservancy-in-maine-rachel-carson-walking-in-her-footsteps/

https://www.britannica.com/biography/Rachel-Carson

https://www.womenshistory.org/education-resources/biographies/rachel-carson

Vă mai recomandăm să citiți și:

Pesticidele din agricultură ajung în râurile din întreaga lume

Cât de mult ar trebui să ne îngrijoreze pesticidele și ce putem face?

Cum ar putea lăcustele canibale să ajute la dezvoltarea de noi pesticide

Temperaturile influențează riscul pesticidelor asupra albinelor