Gloria Steinem, actrivista care a dezvăluit abuzurile din industria Playboy. „Odată ce renunțăm să mai căutăm aprobarea, ne vom găsi mai ușor respectul”

Gloria Steinem (n.1934) este una dintre feministele proeminente din SUA, jurnalistă și activistă social-politică americană, care a jucat un rol important în mișcarea de eliberare a femeilor din Statele Unite la sfârșitul anilor 1960 și în anii 1970, și fiind o susținătoare vocală a egalității de gen. Gloria Steinem a cofondat revista Ms., în 1972, prima revistă pentru femei de circulație națională care a adus feminismul și problemele mișcării pentru drepturile femeilor în atenția publicului larg.

În anii 1960, Steinem a fost iepuraș Playboy sub acoperire pentru a face o anchetă despre condițiile de muncă de la Clubul Playboy, în urma acestei experiențe publicând, la 1 mai 1963, articolul investigativ „A Bunny’s Tale” în revista Show. Steinem s-a hotârt să se implice în acest caz pentru a urmări și a expune tratamentul discriminatoriu și misogin din industria Playboy. Astfel, pentru a-și pune planul în aplicare, s-a angajat ca ospătăriță la unul dintre cluburile Playboy din New York, unde a fost supusă unor reguli stricte și restricții privind aspectul și comportamentul ei. Articolul lui Steinem a arătat publicului larg aspectele negative ale acestei industrii și a adus în atenție problema discriminării de gen și a tratamentului inegal al femeilor, scoțând la lumină adevprata față a lumii lui Hugh Hefner care părea plină de strplucire și farmec, dar care ascundea de fapt un imperiu al misoginiei și al exploatării.

• Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
• Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a…

Steinem a evidențiat faptul că femeile angajate ca „iepurași Playboy” erau obligate să poarte uniforme provocatoare, foarte strâmpte, în care „abia te puteai mișca” și să se conformeze standardelor de frumusețe și de greutate impuse de companie, ceea ce a condus la o exploatare și degradare a femeilor, având în vedere faptul că tinerele erau tratate ca obiecte sexuale pentru plăcerea bărbaților.

Steinem a mai scris și despre cum iepurașii Playboy erau devalorizați, aveau foarte puțină autonomie și control asupra propriilor vieți și cariere. Fetele erau tratate ca angajate temporare, fără posibilitatea de avansare sau dezvoltare profesională. Ca urmare a orelor interminabile de lucru, acestea ajungeau să sufere de diferite probleme fizice (picioare umflate, bășici sau alte răni urâte) cauzate de pantofii incomozi cu tocuri extrem de înalte.

Articolul Gloriei Steinem a fost considerat revolutionar la acea vreme și chiar a avut un impact semnificativ asupra industriei de divertisment în urma publicării lui. Cititorii au putut ajunge la informații c ear fi fost inaccesibile fără anchete și investigații precum cele ale Gloriei Steinem, aflând despre condițiile de muncă degradante din Clubul Playboy, în special, dar și despre tratamentele discriminatorii și exploatarea femeilor din industria de divertisment, în general.

Articolul lui Steinem a servit ca un impuls puternic pentru mișcarea feminist, după publicarea lui, Clubul Playboy și alte companii din industria de divertisment fiind supuse unor presiuni crescute pentru a-și îmbunătăți condițiile de muncă și pentru a reduce discriminarea și exploatarea.

Conform History.com, patronul Playboy ar fi declarat, ca urmare a articolului publicat de Gloria Steinem, că „Playboy era de partea mișcării de eliberare a femeilor și cererile de angajare la Playboy Club au crescut datorită acestui articol”. De asemenea, a oprit practica prin care cerea teste de sânge și examene ginecologice obligatorii noilor angajate.

Steinem a fost și un susținător puternic al drepturilor reproductive și dreptul femeilor de a face avort, fiind implicată în campanii și organizații care au pledat pentru autonomia femeilor asupra propriilor decizii privind sănătatea lor.

A fost un adept al egalității salariale și a militat pentru eliminarea discrepanțelor salariale între bărbați și femei. A fost implicată în mișcarea pentru drepturile civile, susținând lupta împotriva rasismului și a discriminării. A colaborat cu lideri și organizații ale mișcării pentru drepturile civile și a promovat înțelegerea intersecționalității și a conectării luptei împotriva discriminării de gen cu alte forme de injustiție socială.

Gloria Steinem este cunoscută și pentru că a monitorizat îndeaproape situația drepturilor femeilor la nivel mondial, nu doar în Statele Unite ale Americii, militând pentru drepturile și libertățile femeilor din țări precum Iran și Afganistan.

În ceea ce privește protestele puternice ale femeilor iraniene, după moartea Mahsei Amini (o tânără iraniană de 22 de ani care și-a pierdut viața în mod tragic în septembrie 2022, după ce a fost arestată și închisă pentru că nu și-ar fi acoperit capul în mod corespunzător), Steinem a încurajat inclusiv arderea hijaburilor și scandările „Femeie, viață, libertate”.

„Aceste femei luptă pentru ideea că trupul lor nu este rușinos și nu trebuie cenzurat sau restricționat, așa cum nu este nici trupul bărbatului (…)” spunea Steinem.

Gloria Steinem s-a născut la 25 martie 1934 în Toledo, Ohio. A obținut o diplomă de licență în arte la Smith College din Northampton, Massachusetts, în 1956. După finalizarea studiilor de licență, Steinem a primit o bursă pentru a studia la Universitatea din Oxford, în Anglia (pe care nu a terminat-o, însă). Are, de asemenea, studii postuniversitare în politică, filosofie și economie.

Supraviețuitoare a cancerului la sân, Gloria Steinem a fost căsătorită, între anii 2000 și 20003, cu David Bale, activist pentru drepturile animalelor, om de afaceri și tatăl celebrului actor Christian Bale.

Între 1956 și 1958, Gloria Steinem a locuit în India, călătorind prin țară pentru a se alătura femeilor locale care luptau împotriva a tot felul de cauze, de la vânzarea fetelor din castele inferioare, până la violența sectară criminală.

Unul dintre primele sale articole de fond a fost publicat în septembrie 1962, în revista Esquire. În 1968, a ajutat la fondarea revistei New York, începând să scrie articole și rubrici politice. La 6 mai 1970 a depus mărturie în fața Senatului Statelor Unite în sprijinul Amendamentului pentru drepturi egale, în 1971 a Co-fondat National Women’s Political Caucus, care se ocupă de creșterea numărului de femei în domeniul politic, iar un an mai târziu, a scos pe piață Ms. Magazine, prima revistă feministă și prima publicație creată și operată în întregime de femei. În 1992 a publicat prima sa carte  – „Revolution from Within: A Book of Self-Esteem”, a co-fondat Choice USA (acum URGE: Unite for Reproductive & Gender Equity) și, de asemenea, a lansat un program educational „Take Our Daughters To Work Day”, pentru a le oferi fetelor o voce și o prezență la locul de muncă.

Gloria Steinem este inclusă în National Women’s Hall of Fame, a co-produs un film de televiziune – „Better off Dead” – o examinare a paralelismului dintre avort și pedeapsa cu moartea. A creat Fondul pentru femei și SIDA, Women’s Media Center (împreună cu Jane Fonda și Robin Morgan), a apărut într-un documentar difuzat de HBO la 15 august 2011 – „Gloria: In Her Own Words”, iar la 30 septembrie 2020, a avut loc premiera filmului „The Glorias”, bazat pe memoriile Gloriei Steinem suprinse în cartea „My Life on the Road”.

La 20 noiembrie 2013, Gloria Steinem a fost decorată cu Medalia prezidențială a libertății de către președintele american Barack Obama.

Surse:

https://www.history.com/this-day-in-history/gloria-steinem-publishes-a-bunnys-tale-show-magazine

https://www.bbc.com/news/world-67445694

https://www.britannica.com/biography/Gloria-Steinem

https://edition.cnn.com/2013/11/28/us/gloria-steinem-fast-facts/index.html

Vă mai recomandăm să citiți și:

Hugh Hefner, fondatorul Playboy și posibil unul dintre cei mai invidiați bărbați din lume

Playboy, o revistă ce pleda pentru libertatea totală a bărbaților și femeilor

Madeleine Albright, politicianul cu broșe pe post de mesageri politici. „Diferența dintre oameni și alte mamifere este că noi știm cum să accesorizăm”

Maratonul de la New York, moștenirea românului Fred Lebow