Grupul suedez ABBA, format la Stockholm în 1972 din Agnetha Fältskog, Björn Ulvaeus, Benny Andersson și Anni-Frid Lyngstad, este unul dintre cele mai cunoscute și mari nume din istoria muzicii, popularitatea lui explodând la nivel mondial în 1974, odată cu participarea și câștigarea concursului Eurovision, organizat în acel an la Brighton, în Anglia.
Piesa interpretată atunci de ABBA a fost Waterloo, pe muzica celor doi componenți masculini, Benny Andersson și Björn Ulvaeus, și versurile scrise de Stikkan Anderson, managerul trupei. Succesul ABBA la Eurovision Song Contest a marcat prima victorie a Suediei în cadrul unei competiții, de atunci și până în prezent Suedia câștigând concursul de 7 ori (la egalitate cu Irlanda) și, totodată, marcând cel mai mare număr de victorii. Cel mai recent succes suedez a fost la Liverpool 2023, când trofeul a ajuns la Loreen.
Din 1974 și până în 1982, când s-a desființat trupa, ABBA a dominat topurile muzicale din întreaga lume cu melodiile lor devenite hituri atemporale precum Fernando (1976), Chiquitita (1979), Thank You For the Music (1977), Money, Money, Money (1976), SOS (1975), Mamma Mia (1975), Knowing Me, Knowing You (1977), Waterloo (1974), The Winner Takes It All (1980) și Dancing Queen (1976).
Se estimează că ABBA a vândut între 380 și peste 500 de milioane de discuri, de-a lungul carierei, consolidându-și statutul de unii dintre cei mai bine vânduți artiști muzicali din toate timpurile.
Poate mai puțin se cunoaște faptul că ABBA a debutat ca un cvartet de cabaret sub numele Festfolk, similar cu fästfolk, cuvântul de argou suedez din anii 1970 pentru „cupluri logodite”, ceea ce era perfect pentru ei, deoarece, chiar dacă la un moment dat s-au despărțit, cei patru au fost „cuplați” între ei, doi câte doi. Odată ce au început să obțină mai multă recunoaștere în urma participării la concursul Eurovision, așa cum deja am specificat, managerul grupului, Stig Anderson, a decis să îi numească oficial ABBA – un acronim derivat din prenumele membrilor grupului – Agnetha Fältskog, blonda grupului, Björn Ulvaeus, compozitor și chitarist, Benny Andersson, pianist și compozitor și Anni-Frid Lyngstad.
Legat de Eurovision, ABBA încercase inclusiv cu un an înainte să participe la concurs, cu piesa Ring Ring, fără succes însă, având în vedere faptul că trupa nu a reușit să treacă de runda preliminară. Dar ce a urmat apoi, în 1974, cu Waterloo, cântată pe scena Eurovision din Anglia, a însemnat istorie muzicală. Show-ul lor a fost marcat de momente deosebite. Atunci când prestația ABBA a fost anunțată ca fiind a opta dintr-un total de 17 în acea seară, un bărbat îmbrăcat la fel ca Napoleon a ieșit pe scenă. Numele său era Sven-Olof Walldoff și avea să dirijeze melodia care avea să facă ABBA atât de celebră. Walldoff a fost urmat de Benny Andersson, Bjorn Ulvaeus, Agnetha Faltskog și Anni-Frid Lyngstad – nu în costume istorice, ci în haine strălucitoare, pantaloni de catifea și pantofi cu platformă amețitor de înaltă.
Waterloo fusese scris de managerul trupei, Stig Anderson, acesta fredonându-le linia melodică la telefon lui Ulvaeus și Andersson, care și-au adus mai departe contribuțiile muzicale la această piesă. Se pare că Watreloo nu a fost singura piesă pe care trupa a văzut-o potrivită pentru concurs, considerând, de asemenea, că Hasta Manana ar fi o intrare promițătoare la Eurovision. Însă Anderson s-a împotrivit spunând „Lăsați-mă pe mine să decid ce cântec e mai bun. Dacă nu merge bine, puteți să mă omorâți după aceea”. Și nu a existat nicio crimă, deoarece ABBA a câștigat concursul cu 24 de puncte, în fața Italiei, care primise 18. Imediat după concursul de la Brighton, Waterloo a fost lansat ca single în 54 de țări și a ajuns în top 10 în aproape 20 dintre ele. În Germania și Marea Britanie, a devenit primul dintre numeroasele single-uri ABBA care a ajuns pe locul 1. Piesa a fost înregistrată în suedeză, engleză, germană și franceză, iar single-ul s-a vândut în peste 5 milioane de exemplare. În 2004, cântecul a ajuns chiar pe locul 20 în topurile britanice, când a fost relansat cu ocazia celei de-a 30-a aniversări, iar la 22 octombrie 2005, Waterloo a fost votat „cel mai bun cântec din istoria concursului” la cea de-a 50-a ediție a concursului Eurovision.
ABBA s-a format în Stockholm, Suedia, în 1972, inițial, concentrându-se pe scrierea de cântece pentru alți artiști, înainte de a decide să formeze o trupă, atunci când au început să aibă succes cu propriile compoziții. Cariera formației ABBA s-a întins pe parcursul a peste un deceniu, timp în care cei patru componenți lansat un total de opt albume de studio: ABBA (1975), Abba: The Album (1976), Arrival (1976), ABBA: The Greatest Hits (1978), Voulez-Vous (1979), Super Trouper (1980), The Visitors (1981) și Slipping Through My Fingers (1984), toate aceste albume conținând hituri emblematice.
În 1982, ABBA și-a anunțat despărțirea din motive personale și din cauza unor diferențe creative, fiecare membru continuându-și cariera solo însă, ocazional, mai colaborând la diverse proiecte.
De la debutul piesei Waterloo la concursul Eurovision, ABBA și-a câștigat un loc ca una dintre cele mai mari trupe din toate timpurile, hituri precum Dancing Queen, Angel Eyes și, bineînțeles, Mamma Mia, devenind parte din patrimoniul cultural și muzical. ABBA a avut, de asemenea, divergențe publice, inclusiv divorțurile celor două cupluri. În 2017, însă, au început discuțiile despre un concert virtual, iar în 2021 s-au reunit oficial pentru a înregistra albumul Voyage, care conținea piese noi ca Don’t Shut Me Down și Little Things.
În august 2023, trupa a ajuns din nou pe prima pagină a ziarelor după ce Agnetha Faltskog, fosta membră ABBA, și-a anunțat relansarea carierei solo la vârsta de 73 de ani.
ABBA a fost formată din două cupluri: Agnetha Faltskog & Bjorn Ulvaeus și Benny Andersson & Anni-Frid Lyngstad. În timpul anilor de activitate ai trupei, cei patru au avut o căsnicie fericită însă, la apogeul popularității ABBA, ambele relații au avut de suferit. Căsătoria Ulvaeus-Faltskog s-a încheiat în 1979, urmată de cea a lui Andersson și Lyngstad în 1981. Fiecare dintre cei patru membri s-a recăsătorit. O poveste mai specială o are Anni-Frid Lyngstad, care după divorțul de fosul ei coleg de trupă Benny Andersson, a părăsit Suedia în 1982, mutându-se în Elveția, acolo unde l-a întâlnit pe prințul arhitect Heinrich Ruzzo de Reuss, conte de Plauen. În 1986, cântăreața norvegiano-suedeză s-a mutat cu prințul în castelul familiei acestuia, situat în Fribourg, la 26 august 1992, cei doi căsătorindu-se. Ca urmare a mariajului, Anne-Frid a căpătat un nou nume și a devenit Prințesa Anne-Frid Synni de Reuss, Contesă de Plauen. Al doilea „A” din ABBA, Anne-Frid, este nu doar roialitate, dar și cea mai bogată membră a trupei, aceasta având o avere estimată la 300 de milioane de dolari.
În Suedia, muzica ABBA nu este văzută doar ca un simplu divertisment, ci ca un fenomen cultural care reprezintă o parte semnificativă din istoria muzicală a națiunii. Succesul trupei pe scena mondială a adus o imensă mândrie poporului suedez, care adesea vede ABBA ca pe niște ambasadori ai industriei muzicale din țara lor.
În mai 2023, ABBA a primit premiul BRIT Billion Award, care îi celebrează pe cei care au depășit pragul de un miliard de difuzări în Marea Britanie în timpul carierei lor.
Surse:
https://www.britannica.com/topic/ABBA
https://www.dw.com/en/abba-unexpected-success-story-that-started-50-years-ago/a-68742397
https://www.thecoast.net.nz/news/it-turns-out-abbas-anni-frid-lyngstad-is-actually-a-royal-princess/
Cum a revoluționat Eddie Van Halen muzica rock? Unul dintre cei mai mari chitariști din istorie
Orice om ar putea fi un geniu al muzicii, arată ADN-ul lui Beethoven
Celine Dion, diva scenei muzicale. „Tocmai atunci când crezi că nu poți, de fapt poți”