James Joyce, scriitorul a cărui scrisoare erotică s-a vândut cu peste 400.000 de dolari. „Noapte bună, micuța mea Nora, păsărică murdară”
Romancier, critic literar și poet irlandez, James Joyce este considerat a fi una dintre cele mai importante figuri din literatura universală a secolului XX și a literaturii irlandeze, tehnicile sale narative neconvenționale, inovațiile lingvistice și explorările punându-și amprenta nemuritoare pe cursul expresiei literare. De la debutul său revoluționar cu „A Portrait of the Artist as a Young Man” la opera sa magna „Ulysses”, scrierile lui James Joyce au reprezentat o continuă sursă de intrigă, inspirație, provocare, mirare, interes, scriitorul devenind cunoscut în timp pentru felul în care a transformat miturile în narațiuni contemporane și a încorporat caracterul și elementele orașului în operele sale. Joyce a fost unul dintre scriitorii cheie ai modernismului.
James Joyce s-a născut la 2 februarie 1882, la Dublin, Irlanda, având încă de timpuriu o viață marcată de un amestec al luptelor și problemelor economice cu pasiunea sa profundă pentru literatură. Crescut într-o familie catolică, regulile, principiile, educația primită acasă în combinație cu turbulențele politice ale vremii au oferit un teren fertil pentru dezvoltarea perspectivelor sale unice asupra religiei, naționalității și identității.
James Joyce avea doar 9 ani când a început să scrie, impresionat de talentul fiului, tatăl lui Joyce publicându-i poemul intitulat „Et Tu Healy?”, trimițându-i o copie chiar și Papei.
Poemul lui James Joyce despre care nu există dovezi
Deși nu există dovezi palpabile ale existenței acestui poem, totuși el este menționat în biografiile și articolele dedicate autorului. Scrierea lui James Joyce viza un politician irlandez al vremii, Charles Stuart Parnell, înlăturat din Parlament după ce adulterul său de lungă durată a fost făcut public. Fratele lui Joyce, Stanislaus, în „Amintiri despre James Joyce”, a catalogat poemul ca fiind „o diatribă împotriva presupusului trădător, Tim Healy, care turnase la ordinul episcopilor catolici și devenise un dușman virulent al lui Parnell, astfel că piesa era un ecou al acelor ranchiuni politice care constituiau tema dezlănțuirii nocturne pe jumătate bete a tatălui meu, pe fondul unor viguroase bătăi de masă”.
Prima carte publicată de Joyce, în 1907, a fost o colecție de poeme intitulată „Chamber Music”. Au urmat „Dubliners”, o colecție de povestiri, în 1914, și romanul „A Portrait of the Artist as a Young Man”, publicat în 1916, o semi-autobiografie care a introdus stilul său experimental de proză și explorarea psihicului uman, protagonistul romanului, Stephen Dedalus, pornind în căutarea autodescoperirii, în ecou cu propria căutare a lui Joyce a sentimentului de eliberare artistică.
Operele cunoscute ale autorului
Fără îndoială, cea mai populară operă a lui Joyce este monumentala „Ulise”, publicată în 1920. Inspirată din epopeea antică a lui Homer, această capodoperă modernistă se desfășoară pe parcursul unei singure zile, 16 iunie 1904, la Dublin. Prin structura sa narativă labirintică, prin tehnica vie a fluxului de conștiință și prin jocurile de cuvinte complicate, romanul oferindu-le cititorilor o experiență captivantă în mintea personajelor sale, explorând în același timp teme legate de identitate, sexualitate și natura timpului.
Data pe care Joyce a ales-o pentru acțiunea nuvelei sale, și anume 16 iunie 1904, este cunoscută astăzi sub numele de Bloomsday (numele personajului principal), fiind celebrată în cercurile literare de peste tot din lume. Ca semnificație, ea reprezintă ziua în care James Joyce și viitoarea lui soție, Nora, s-au întâlnit oficial pentru prima dată, acea întâlnire depășind pragul nornalității și, după cum reiese din scrisorile pasionale ale celor doi, atingând un erotism care i-a caracterizat pe cei doi pe tot parcursul vieții lor. (Nora și James au trăit împreună timp de 27 de ani, au avut doi copii, Nora fiind muza permanentă a lui Joyce, inclusiv pentru romanul „Ulise”).
„Scrisorile de dragoste murdare, erotice pe care și le-au adresat unul altuia”, scrie mentalfloss.com – „în care el spunea, printre altele, că momentele lor de amor îi amintesc de un porc care călărește o scroafă și încheia scriind Noapte bună, micuța mea Nora, păsărică murdară! – au evidențiat natura NSFW (Not Safe For Work – riscant în timpul programului) a relației lor. De fapt, una dintre scrisorile erotice semnate de Joyce către Nora a fost vândută în 2004, la o licitație organizată la Londra, cu prețul de 240.800 de lire sterline (446.422 de dolari)”.
Record stabilit de James Joyce într-una dintre cărțile sale
Ultimele opt rânduri ale cărții „Ulise” reprezintă cele mai lungi propoziții din istorie. Deși a fost tipărit inițial în seriale în perioada anilor 1918 – 1920, sub formă de roman, a fost publicat în 1922. „Ulise”, catalogată drept o carte pornografică, a fost interzisă în Statele Unite ale Americii până în 1934.
„Se vindeau multe ediții piratate”, declara pentru The New York Times Frances Steloff, proprietara unui celebru magazin de cărți din Manhattan – Gotham Book Mart – care a funcționat din 1920 și până în 2007.
„Multe dintre ele arătau exact ca ediția originală. Și noi am reușit să facem rost de câteva exemplare – trebuia să le am, la urma urmei, era o carte grozavă – și le furnizam clienților pe care îi cunoșteam foarte bine și în care aveam încredere”. Steloff încercase inițial să importe cartea lui Joyce, însă fiecare tentativă s-a finalizat cu refuzul vamei de a lăsa pachtele să intre în țară.
În perioada în care Joyce s-a confruntat cu dificultăți financiare, scriitorul a fost sponsorizat cu sume considerabile de anumiți binefăcători și admiratori ai săi. De exemplu, a primit o bursă din partea lui Edith Rockefeller McCormick, fiica industriașului și filantropului american John D. Rockefeller, dar și o serie de subvenții de la Harriet Shaw Weaver, editorul revistei Egoist, ca gest nu doar al admirației lor față de munca lui Joyce, dar și din compasiune față de dificultățile prin care trecea scriitorul. Joyce, nu doar că se lupta cu probleme financiare, dar și de sănătate. Mai toată viața sa a suferit din cauza unor afecțiuni oculare ceea ce l-a costat 25 de operații pentru irita, glaucom și cataractă, uneori, Joyce fiind, pentru perioade scurte de timp, complet orb. Dar cu toate inconvenientele și provocările întâmpinate, autorul și-a păstrat moralul ridicat și a continuat să lucreze, unele dintre cele mai vesele pasaje ale sale fiind compuse atunci când starea sa de sănătate era cea mai proastă.
Autorul a avut propriul său cinematograf
James Joyce este cel care a ajutat la deschiderea primului cinematograf din Irlanda. S-a întâmplat în 1909, la Dublin, după o vizită pe care scriitorul irlandez o efectuase în Italia, la Trieste. Ideea a fost mai degrabă un rezultat al dorinței de a face bani, decât a pasiunii lui pentru arta filmului.Trieste a fost reședința principală a lui Joyce până în anul 1920. Deși avea să părăsească temporar orașul – stând pentru scurt timp la Roma, călătorind la Dublin și emigrând la Zürich în timpul Primului Război Mondial – acesta a devenit un al doilea Dublin pentru el și a jucat un rol important în dezvoltarea sa ca scriitor. La Trieste, Joyce a remarcat abundența de cinematografe și popularitatea pe care acestea o aveau în rândul publicului, de aici pornind ideea lui de a deschide un cinematograf la Dublin, idee care, de altfel, s-a materializat cu ajutorul a patru investitori. Cinematograful Volta, de pe Mary Street din Dublin, a funcționat până în anul 1948.
James Joyce s-a învârtit în cercuri literare alese, împrietenindu-se cu scriitori precum Ernest Hemingway și Marcel Proust.
Ultimele zile ale lui James Joyce
În 1941, Joyce a fost internat într-un spital din Zurich din cauza problemelor cauzate de un ulcer duodenal perforat, însă a intrat în comă după operație și a murit pe 13 ianuarie. Ultimele sale cuvinte au fost pe măsura operelor sale notorii și dificile, scrie mentalfloss.com „Nu înțelege nimeni?”.
„Odată, într-una dintre conversațiile acelea întâmplătoare pe care le ai când bei”, povestea Hemingway, „Joyce mi-a spus că se temea că scrisul său este prea suburban și că poate ar trebui să se plimbe puțin și să vadă lumea. Îi era frică de unele lucruri, de fulgere de exemplu, dar era un om minunat. Era supus unei mari discipline din care făceau parte soția, munca și ochii lui cu probleme. Ieșeam să bem și Joyce se lua la bătaie. Dar nici măcar nu-l putea vedea pe om, așa că-mi spunea – Descurcă-te cu el, Hemingway! Descurcă-te cu el!”.
Pe lângă „Dubliners” (1914), „Ulysses” (1922), „A Portrait of the Artist as a Young Man” (1916), alte opere importante ale lui James Joyce mai sunt „Exiles” (1918), „Pomes Penyeach” (1927), „Finnegans Wake” (1939) și „Finn’s Hotel” (1923/2013) – colecție de scurte povestiri care a fost descoperită după moartea autorului.
https://www.britannica.com/topic/Molly-Bloom
https://lithub.com/james-joyce-was-only-9-years-old-when-he-published-his-first-poem/
https://www.nytimes.com/1972/02/02/archives/us-sales-of-the-book-at-880000.html
https://www.britannica.com/biography/James-Joyce/Finnegans-Wake
https://www.mentalfloss.com/article/547359/facts-about-james-joyce
Vă recomandăm să citiți și:
Charlie Chaplin, geniul comediei. „Să ne străduim să atingem imposibilul”