Ora de iarnă 2023. România dă ceasurile înapoi în weekendul 28 – 29 octombrie

În weekendul 28 – 29 octombrie, nu avem doar o eclipsă parțială de Lună, dar și ora de iarnă 2023. Astfel, România dă ceasurile înapoi în dimineața zilei de duminică, 29 octombrie. 

Duminică, 29 octombrie, ora 04:00 devine ora 03:00. Așadar, duminică va fi cea mai lungă zi din acest an pentru că va avea de fapt 25 de ore în loc de 24. Mai mult, putem spune că vom dormi cu o oră în plus (cel puțin teoretic)!

În România, ora se schimbă de două ori pe an, primăvara și toamna, respectiv în lunile martie și octombrie. Începând cu anul 1998, trecerea la ora de vară are loc în ultima duminică din luna martie, atunci când ceasurile sunt date înainte cu o oră, iar trecerea la ora de iarnă are loc în ultima duminică din luna octombrie.

România dă ceasurile înapoi cu o oră

Astfel, în noaptea de sâmbătă, 28 octombrie spre duminică, 29 octombrie, România dă ceasurile înapoi cu o oră. De fapt, odată cu trecerea la ora de iarnă, revenim la ora care a fost schimbată atunci când a fost introdus sistemul orei de vară, idee propusă pentru prima dată de savantul american Benjamin Franklin în anul 1784.

De altfel, schimbarea orei a fost un subiect intens dezbătut în ultimii ani. Uniunea Europeană a cerut țărilor membre să decidă dacă rămân în mod definitiv la ora de vară sau la ora de iarnă. România (dar nici alte state europene) nu a luat o decizie în acest sens, cel puțin deocamdată.

Oamenii erau îndemnați să se trezească „atunci când se crapă de ziuă”

Lucrarea „An Economical Project”, scrisă în 1784 de Benjamin Franklin, este cea mai veche propunere cunoscută de a schimba ora, prin care oamenii erau îndemnați să se trezească mai devreme, „atunci când se crapă de ziuă”, pentru a economisi lumânările folosite la acea vreme ca sursă de lumină.

Cu toate acestea, primul susținător adevărat al schimbării orei a fost englezul William Willet. Un constructor din Londra, Willet își călărea calul devreme dimineața în 1907 atunci când i-a venit o idee. Willet a observat că obloanele de la case erau închise deși Soarele era deja răsărit. În manifestul „The Waste of Daylight” (Risipa luminii din zi), englezul a scris că „toată lumea apreciază serile lungi și lejere”. „Toată lumea se plânge de zilele tot mai scurte, și aproape toată lumea regretă că lumina din diminețile de primăvară și vară este atât de rareori văzută sau folosită… faptul că până la 210 de ore de lumină sunt, din toate punctele de vedere, irosite în fiecare an este un defect al civilizației noastre”, a scris Willet.

Ar însemna „să minți” despre ora adevărată

Apoi, englezul a cheltuit o mică avere pentru a-i convinge pe membrii Parlamentului britanic și ai Congresului american să dea ceasurile înainte cu 20 de minute în fiecare din cele patru duminici din luna aprilie și de a inversa procesul în duminicile consecutive din septembrie. Propunerea sa a fost ironizată, iar unii chiar au spus că ar însemna „să minți” despre ora adevărată.

Atitudinile s-au schimbat după Primul Război Mondial. Guvernele și oamenii și-au dat seama că era necesară economisirea de cărbune, folosit pentru încălzirea locuințelor. Germanii au fost primii care au adoptat oficial sistemul în 1915, ca măsură de economisire a combustibilului pe timp de război, potrivit Old Farmer’s Almanac.

În anii recenți, numeroase studii au arătat că trecerea la ora de iarnă are efecte asupra sănătății oamenilor, de la oboseală cronică și până la un risc ridicat de infarct în primele zile după schimbarea orei.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un studiu arată că există o legătură între insomnie și hipertensiunea arterială la femei

Sportul fără somn nu ajută pe nimeni. De ce este odihna atât de importantă?

Un studiu amplu arată că Luna are o influență considerabilă asupra somnului uman

Echinocțiul de toamnă 2023. Când începe toamna cu adevărat și cum ne influențează?