Lucille Ball (6 august 1911 – 26 aprilie 1989), actriță americană de radio, televiziune și film, cel mai bine amintită pentru serialul de comedie de televiziune „I Love Lucy”, difuzat de Columbia Broadcasting System între 1951 și 1957, a fost una dintre cele mai iubite actrițe de comedie din istoria televiziunii americane și una dintre cele mai strălucite femei de afaceri de la Hollywood.
Cu o carieră de peste 50 de ani în domeniul actoriei, Lucille Ball a fost recompensată în 1956 pentru prestația sa din îndrăgitul serial „I Love Lucy” cu un premiu Emmy.
Conform site-ului IMDB.com, Lucille s-a aventurat și a acceptat propunerea de a face parte din acest serial după ce a avut un vis în care Carole Lombard – actriță de comedie și bună prietenă a ei, decedată într-un accident de avion – a încurajat-o să încerce ideea de a intra în televiziune și să renunțe la radio.
În serial, Lucille Ball a jucat rolul Lucy Ricardo care în sitcom era căsătorită cu Ricky Ricardo. În fapt, cei doi erau și în realitate soț și soție. Au fost căsătoriți din 1940 și până în 1960 și au avut împreună doi copii, Lucie Arnaz și Desi Arnaz Jr.).
Lucy Ball a fost considerată o deschizătoare de drumuri. A spart tiparele rolurilor destinate actrițelor de comedie devenind un simbol al acestui gen și fiind considerată de unii un geniu al comediei.
Lucie Arnaz, fiica Lucillei Ball (17 iulie 1951), spunea: „mama mea nu a fost doar o femeie amuzantă, a fost o femeie de afaceri strălucită și o vizionară. A revoluționat televiziunea și a pregătit terenul pentru mulți alții care au urmat.”
Lucille Ball s-a născut pe 6 august 1911 în Jamestown, New York, și a murit la 26 aprilie 1989 în Los Angeles, California.
În 1950, a fondat Desilu Productions, împreună cu soțul ei, actorul Desi Arnaz, devenind astfel prima femeie care a condus o mare companie de producție de televiziune, în cadrul căreia a produs mai multe emisiuni de succes printre care „The Lucy Show” și „The Andy Griffith Show”. Începuturile casei lor de producție Desilu Production au însemnat, de fapt, un program radiofonic, transferul spre televiziune având loc în octombrie 1951 odată cu serialul de comedie care i-a adus și Lucillei recunoașterea – „I Love Lucy”. Show-ul TV i-a avut pe amândoi în rolurile principale într-o versiune comică a vieții lor reale. „I Love Lucy” a avut un succes imediat, rămânând pentru mult timp în topul audiențelor. Lucille Ball a interpretat rolul unei gospodine glumețe și istețe care punea deseori la cale planuri pentru a ieși mai des din casă. În perioada de glorie a lor, Lucille Ball și Desi Arnaz au apărut în mai multe comedii împreună, dintre ele evidențiindu-se „The Long, Long Trailer” (1954).
Ea și Desi Arnaz au creat conceptul de sitcom în forma cunoscută astăzi, inclusiv utilizarea mai multor camere de filmat și audiențe live în studio.
În 1967, atunci când a vândut Desilu Productions (către Gulf&Western Industries, pentru 17 milioane de dolari), compania avea 2000 de angajați.
Cuplul, Lucille Ball și Desi Arnaz, a primit 10 milioane de dolari în acțiuni Gulf&Western, restul de 7 milioane de dolari fiind distribuite celor 3878 de acționari. În 1968, după vânzarea Desilu, se spunea că Ball era cea mai bogată femeie din televiziune, având un venit estimat la 30 de milioane de dolari. A fost prima femeie care a deținut propriul studio de film când a devenit șefa Desilu Productions.
Înainte de a obține succesul în televiziune, Lucille Ball a avut o carieră în modeling, iar un afiș pe a cărui imagine a apărut, a adus-o în atenția studiourilor de la Hollywood, în scurt timp fiind distribuită în filme precum „Roman Scandals” (1933), „Blood Money” (1933) și „Kid Millions” (1934).
În decursul carierei a primit patru premii Primetime Emmy și a fost nominalizată pentru alte treisprezece. În 1962 a fost recompensată cu Globul de Aur pentru contribuția sa la industria de divertisment.
Ball și Arnaz au divorțat în 1960, dar au rămas prieteni și au continuat să lucreze împreună la emisiunile speciale „The Lucy-Desi Comedy Hour”.
Lucille Ball a murit la 26 aprilie 1989, la 77 de ani, din cauza unui anevrism aortic.
În ultima zi a vieții ei, Lucille Bell se pregătea pentru aniversarea prietenei sale Carol Burnett, căreia îi comandase flori, obicei pe care îl avea de ani de zile. În fiecare an, de ziua lui Carol, Lucille îi trimitea acasă un buchet/coș imens de flori. Lucy s-a stins din viață a doua zi, pe 26 aprilie 1989, iar Carol a primit florile la câteva ore după ce a aflat de moartea prieteniei ei, Lucy.
La scurt timp după moartea ei, Lucille Ball a primit postum Medalia Prezidențială a Libertății din partea președintelui George H.W. Bush.
Surse:
https://www.britannica.com/biography/Lucille-Ball
https://www.imdb.com/name/nm0000840/
Hellen Mirren, actrița cu un talent atemporal. „Cred în zâne și spiriduși, dar nu cred în Dumnezeu”