Al Pacino, tată la 83 de ani. „Uneori este mai bine să fii cu diavolul pe care îl știi decât cu îngerul pe care nu îl cunoști”
Al Pacino (n. 1940) este unul dintre cei mai mari și mai influenți actori ai secolului XX, un fel de poet al artei filmului, probabil cel mai performant actor al generației sale și un simbol cultural datorită interpretărilor venerate într-o gamă largă de filme clasice. O personalitate complexă, un om echilibrat, un spirit profund.
Trăim într-o lume în care cu cât muncești mai mult, cu atât te ocupi de mai multe lucruri. Nu mai avem timp să ne bucuram de nimic. Este o lume nebună. Putem să-l contrazicem?
Atunci când am devenit celebru, era ca și cum luminile erau îndreptate către mine și nu mai puteam vedea în față. Nu mai vezi cum sunt oamenii unii cu alții. Anonimatul îți oferă lucruri minunate, cum ar fi să umbli pe străzi ca toti ceilalți.
Unul dintre cei mai apreciați și recunoscuți actori
Pacino a câștigat mai multe premii Emmy și Tony, precum și un Oscar pentru cel mai bun actor și numeroase nominalizări la Oscar pentru interpretările sale. Alături de Robert De Niro și Joe Pesci, este unul dintre cei mai apreciați și recunoscuți actori reprezentanți ai peliculelor cu gangsteri.
Deși este dificil de realizat o selecție a rolurior sale cele mai bune, Pacino lăsându-și amprenta distinctă în fiecare film în care a jucat, totuși poate fi extrasă o listă a clasicelor care l-au avut pe Al Pacino în prim plan, pelicule considerate a fi cele mai bune din filmografia actorului.
Ce a făcut pentru a intra în pielea personajelor?
În 1999, a fost Tony D’Amato, în Any Given Sunday, Ricky Roma în Glengarry Glenn Ross (1992) – film bazat pe piesa de teatru omonimă a lui David Memet, câștigător al Premiului Pulitzer, Lefty Ruggiero în Donnie Brosco (1997) (Pacino a făcut un tandem memorabil cu Johnny Depp în această dramă cu crime, neapreciată la adevărata sa valoare), Ltc. Orb Frank Slade, în Scent of a Woman – rol pe care l-a refuzat inițial și care în 1994 i-a adus premiul Oscar pentru cel mai bun actor într-un rol principal.
Pentru a intra mai bine în pielea personajului său orb, Al Pacino a fost ajutat de reprezentanții unei școli pentru nevăzători, autenticitatea interpretării bazându-se și pe talentul său de actor. Avea să declare că a făcut să pară orb, nepermițându-și ochilor să se concentreze pe nimic.
Unul dintre cele mai bune filme thriller din toate timpurile
În 1995, a fost Lt. Vincent Hanna în producția lui Michael Mann, Heat, unul dintre cele mai bune crime-thriller filme din toate timpurile, a mai fost Frank Serpico în filmul cu același nume Serpico (1973), considerat unul dintre cele ai bune producții în care a jucat Al Pacino, l-a interpretat pe Carlito Brigante în Carlito’s Way’ (1993), un infractor profesionist care este eliberat mai devreme din închisoare, Sonny, în Dog Day Afternoon (1975), Tony Montana în Scarface (1983) și ultimul, dar în niciun caz cel din urmă, Michael Corleone în The Godfather (1972). Mai recent, Pacino și-a etalat talentul în producțiile americane Once Upon a Time in Hollywood (2019) și House of Gucci (2021).
The Godfather I și II sunt considerate două dintre cele mai mari filme din toate timpurile și capodopere incontestabile ale celebrului regizor Francis Ford Coppola, bazate pe romanul lui Mario Puzo. Pacino a fost respins în repetate rânduri de șefii de la Paramount Pictures, fiind frecvent numit „piticul ăla de Pacino” de către producătorii filmului The Godfather (1972) – conform IMDb.com, care nu îl doreau pentru rolul lui Michael Corleone. Regizorul Francis Ford Coppola a fost cel care a crezut în puterea interpretativă a actorului, luptându-se pentru ca Pacino să fie acceptat pentru rol. Intuiția și flerul lui Coppola au dat roade. Atât filmul cât și actorul au avut un succes copleșitor. Pentru rolul din The Godfather, Pacino a fost plătit cu 5 milioane de dolari, iar prestația sa în rolul lui Michael Corleone din The Godfather Part II (1974) se află pe locul 11 în topul 100 Heroes & Villains al American Film Institute.
„Vanitatea este păcatul meu preferat”
Al Pacino, una dintre puținele vedete de la Hollywood care nu s-a însurat niciodată, a devenit tată pentru prima dată la vârsta de 49 de ani, când fosta parteneră Jan Tarrant a născut-o (la 16 octombrie 1989) pe fiica lor, Julie Marie Pacino, cunoscută și ca Julie Pacino. Apoi, a devenit din nou tată, a doua și a treia oară, la vârsta de 60 de ani, când actrița Beverly D’Angelo i-a născut pe gemenii Anton și Olivia Pacino, la 25 ianuarie 2001. Pacino a mai avut o relație cu Diane Keaton, colega sa de platou din The Godfather Trilogy – eram nebună după el, spunea Keaton. „Încântător, amuzant. Îi plăcea să vorbească non-stop”, cu actrița Jill Clayburgh (între 1967 și 1972), cu Kathleen Quinlan (din 1979 și până în 1981), cu actrița argentiniană Lucila Polak (relația lor a durat aproape 10 ani). Lucila este mama iubitei lui Leonardo DiCaprio, Camila Morrone.
Cu cât a înaintat în vârstă, Al Pacino a scăzut și din anii partenerelor sale, astfel că recent a fost văzut în compania unei femei cu mult mai tinere. Noor Alfallah, care nu are nici 30 de ani, se pare că a mai sucit mințile altor veterani potenți – solistul trupei Rolling Stones, Mick Jagger, în vârstă de 78 de ani, și investitorul miliardar și filantropul Nicolas Berggruen, în vârstă de 60 de ani. Noor l-a făcut pentru a patra oară tată pe Al Pacino, născându-i un fiu, Roman Pacino, la 15 iunie 2023, cu această ocazie actorul alăturându-se unei liste tot mai mari de tați în vârstă (inclusiv Robert De Niro care la 79 de ai a devenit tată pentru a șaptea oară).
Pentru scurt timp, Al Pacino a fost singurul actor care a jucat în cel mai bun și cel mai prost film de pe IMDb: The Godfather (1972) și Gigli (2003).
Lustrangiu, vânzător și plasator la operă
În prima parte a carierei sale, Pacino a fost o perioadă un om al străzii, deseori dormind pe stradă sau în teatre. Înainte de a deveni actor profesionist, Pacino a avut mai multe joburi, printre care cele de curier, vânzător de pantofi, angajat în supermarket, lustruitor de pantofi, transportator de mobilă, funcționar, lustruitor de fructe proaspete, plasator la Opera Carnegie Hall și distribuitor de ziare. Un fan avid al operei, Pacino a lucrat odată ca plasator la Carnegie Hall. Într-un interviu acordat revistei Playboy în 1979, Pacino declara că a fost concediat din funcția de plasator (de data asta ca angajat al unui cinematograf), după ce a fost surprins coborând agale scările și admirându-se în oglinzile de pe pereții instituției.
„Eram plasator la un alt cinematograf și, deodată, m-am văzut într-o oglindă cu trei fețe. Nu-mi văzusem niciodată profilul. Cred că aveam în jur de 24 de ani la acea vreme. Cine era această persoană cu aspect ciudat? Nu-mi văzusem niciodată spatele hainelor sau ceafa. Așa că nu mă puteam opri din a mă holba la mine. Și m-a surprins directorul cinematografului. Țin minte că tipul nu m-a plăcut de la bun început. Cred că nu-i plăceau plasatorii. A spus, Pacino, la ce te uiți? Am mormăit ceva și m-a avertizat să nu mai fac asta. Dar am făcut același lucru puțin mai târziu și, din nou, m-a prins și mi-a spus: Ești concediat!. Am simțit un val de fericire. Ar fi trebuit să fiu foarte nefericit, dar nu am fost. Am coborât în vestiar și am început să chicotesc. Câțiva dintre prietenii mei m-au întrebat: Ce s-a întâmplat? Am spus că tocmai fusesem concediat. De ce? Le-am răspuns pentru că mă uit prea mult la mine.”
A câștigat Tripla Coroană a actoriei
Al Pacino este unul dintre cei nouă actori care au câștigat Tripla Coroană a actoriei (un Oscar, un Emmy și un Tony); ceilalți, în ordine cronologică, sunt Thomas Mitchell, Melvyn Douglas, Paul Scofield, Jack Albertson, Jason Robards, Jeremy Irons, Geoffrey Rush și Christopher Plummer.
De asemenea, a jucat în trei filme care au fost selectate de Biblioteca Congresului pentru a fi incluse în Registrul Național de Film ca fiind semnificative din punct de vedere cultural, istoric sau estetic: The Godfather (1972), The Godfather Part II (1974) și Dog Day Afternoon (1975). Interpretarea sa în rolul lui Michael Corleone din The Godfather Part II (1974) se află pe locul 20 în topul celor mai bune 100 de interpretări din toate timpurile realizat de revista Premiere (2006).
Surse:
https://www.britannica.com/biography/Al-Pacino
https://collider.com/al-pacinos-best-movie-roles-according-rotten-tomatoes/
https://www.imdb.com/name/nm0000199/
https://hollywoodlife.com/feature/al-pacino-girlfriends-4706450/