George Harrison a fost cântăreț, chitarist, compozitor și actor britanic, născut la 25 februarie 1943, în Liverpool, Anglia (și decedat la 29 noiembrie 2001, la Los Angeles), cel mai tânăr component al legendarei formații The Beatles și membru al Ordinului Imperiului Britanic.
Harrison a scris multe dintre cântecele trupei The Beatles, printre care „Something”, „While My Guitar Gently Weeps” și „Here Comes the Sun”, iar pe lângă activitatea sa cu The Beatles, una dintre cele mai mari formații muzicale din istorie, Harrison a avut și o carieră solo de succes, compunând hituri precum „My Sweet Lord” și „All Those Years Ago”.
George Harrison a fost, de asemenea, membru al supergrupului The Traveling Wilburys, format în 1988, din componența căruia au mai făcut parte Bob Dylan, Tom Petty, Jeff Lynne și Roy Orbison.
The Traveling Wilburys a lansat două albume, „Traveling Wilburys Vol. 1„ în 1988 și „Traveling Wilburys Vol. 3” în 1990, ambele cu mare succes de critică și comercial și prezentând un amestec de influențe rock, folk și country și punând în valoare talentele unice ale fiecărui membru. Printre cele mai populare cântece ale grupului se află „Handle with Care”, ”End of the Line” și ”Tweeter and the Monkey Man”.
De-a lungul vieții sale, Harrison a fost un practicant devotat al spiritualității orientale și a studiat muzica și filosofia indiană.
În 1965, în timp ce se afla pe platoul de filmare al celui de-al doilea film al trupei The Beatles, „Help!”, Harrison a fost atras de unele dintre instrumentele orientale și de aranjamentele muzicale folosite în film, de aici pornind interesul lui profund pentru muzica indiană.
A învățat singur să cânte la sitar, s-a împrietenit cu renumitul artist, maestru al acestui instrument, Ravi Shankar și a reprezentat o sursă de inspirație pentru alți muzicieni celebri, inclusiv The Rolling Stones, care au început să includă sitarul în unele dintre lucrările lor muzicale.
După destrămarea trupei The Beatles (în 1970), Harrison a urmat o carieră solo, alături de fostul Beatles – Ringo Starr, chitaristul Eric Clapton, claviaturistul Billy Preston și alți câțiva muzicieni, înregistrând împreună toate melodiile care nu fuseseră niciodată incluse pe discurile The Beatles. Deși unul dintre cântecele sale emblematice, „My Sweet Lord”, a fost considerat ulterior prea asemănător ca stil cu hitul „He’s So Fine” din 1963 al trupei The Chiffons, obligându-l pe chitarist să plătească aproape 600.000 de dolari, albumul în ansamblu rămâne cel mai apreciat disc al lui Harrison.
La scurt timp după lansarea albumului, Harrison a organizat o serie de concerte caritabile memorabile la Madison Square Garden din New York în scopul strângerii de fonduri pentru refugiații din Bangladesh. „Concert for Bangladesh” a reunit artiști ca Bob Dylan, Leon Russell și Ravi Shankar și a reușit să adune aproximativ 15 milioane de dolari pentru UNICEF. În urma acestor spectacole, Harrison a înregistrat un album care ulterior a fost premiat cu Grammy și, de asemenea, a fost produs un film documentar de succes, The Concert for Bangladesh (1972).
George Harrison a fost căsătorit de două ori. Prima sa soție, Pattie Boyd, (alături de care a stat 11 ani) l-a părăsit pentru Eric Clapton. Din 1978 și până la moartea sa în 2001, Harrison a fost căsătorit cu scriitoarea și producătoarea de film Olivia Trinidad Harrison (acum, în 2023, în vârstă de 74 de ani). Cei doi au împreună un fiu, Dhani Harrison (44 de ani) – compozitor și interpret britanic.
George Harrison a deținut o casă de discuri, Dark Horse Records, și o companie de film, Handmade Films, care a produs filmul de succes al celor de la Monty Python Life of Brian (1979).
În 1968, Harrison și-a dus colegii de trupă (The Beatles) într-o călătorie în nordul Indiei pentru a studia și practica meditația transcendentală cu Maharishi Mahesh Yogi (1918 – 2008), un guru indian de yoga cunoscut pentru dezvoltarea și popularizarea Meditației Transcendentale.
Căutarea sa spirituală a început la vârsta de 20 de ani, când a realizat că „Orice altceva poate aștepta, mai puțin căutarea lui Dumnezeu”. Această căutare l-a determinat să se adâncească în lumea mistică a religiilor orientale, în special în hinduism, în filosofia, cultura și muzica indiană.
Harrison a îmbrățișat tradiția Hare Krishna, căreia i-a rămas fidel până în ultima zi a existenței sale.
„Din punct de vedere al credinței hinduse, fiecare suflet este divin. Toate religiile sunt ramuri ale unui copac mare. Nu contează cum îl numești, atâta timp cât îl numești.(…)”
Harrison credea cu tărie că „viața pe Pământ nu este decât o iluzie efemeră, mărginită de vieți trecute și viitoare, dincolo de realitatea fizică a muritorilor”. „Continui să te reîncarnezi până când ajungi la Adevărul real. Raiul și Iadul sunt doar o stare de spirit. Suntem cu toții aici pentru a deveni asemenea lui Hristos. Lumea reală este o iluzie”.
George Harrison a fost un muzician desăvârșit, nu multă lume cunoscând faptul că artistul a cântat la 26 de instrumente: chitară, sitar, chitară cu patru corzi, chitară bas, arp bass, vioară, tamboura, dobro, swordmandel, tabla, orgă, pian, sintetizator moog, muzicuță, autoharpă, glockenspiel, vibrafon, xilofon, clape, tobe africane, tobe conga, tympani, ukulele, mandolină, marimba și Jal-Tarang.
La începutul anilor 1970, Eric Clapton s-a îndrăgostit nebunește de Pattie Boyd (pe atunci căsătorită cu Harrison) și a scris hitul „Layla” care îi era dedicat lui Pattie. Atunci când aceasta a refuzat să-l părăsească pe George Harrison pentru el, Eric Clapton a devenit a fost atât de afectat încât a dezvoltat o dependență severă pentru heroină. În 1974, simțindu-se abandonată de obsesia lui George pentru cultura indiană, Pattie l-a părăsit pe George pentru Eric, iar divorțul celor doi s-a finalizat în 1977. Doi ani mai târziu, Pattie și Eric s-au căsătorit (au divorțat în 1988). În tot acest timp, George, Eric și Pattie au rămas cei mai buni prieteni – George a participat la recepția de nuntă a soților Clapton și a comentat: „Aș prefera ca ea să fie cu el decât cu un drogat”. (Clapton și Harrison își spuneau unul altuia „soți-socri”).
La 30 decembrie 1999, George Harrison și cea de-a doua soție a sa, Olivia Trinidad, au fost victimele unui atac, după ce un intrus a pătruns în conacul lor din Oxfordshire și l-a înjunghiat pe Harrison de mai multe ori în piept.
Harrison a fost inclus de două ori în Rock and Roll Hall of Fame, ca membru al trupei The Beatles în 1988 și ca artist solo în 2004.
A fost al doilea membru al trupei The Beatles care a devenit vegetarian, după Ringo Starr, dar înaintea lui Paul McCartney. Potrivit primei sale soții, Pattie Boyd, Harrison nu permitea să se aducă în casa sa nici carne, nici pește.
În 1971, alături de ceilalți membri The Beatles, George Harrison a fost recompensat cu un Oscar pentru cea mai bună muzică din documentarul Let it be. Nefiind prezenți la ceremonia de decernare a premiilor, Oscarul a fost preluat de actorul Quincy Jones (90 de ani).
George Harrison a murit la 29 noiembrie 2001, la vârsta de 58 de ani, după o luptă cu cancerul pulmonar. A fost incinerat la câteva ore după moartea sa, cenușa fiindu-i împrăștiată ulterior de-a lungul râului Gange, în India, conform ultimei sale dorințe.
Harrison a primit postum o stea pe Hollywood Walk of Fame în 2009, iar în 2002 a fost organizat un concert tribut în onoarea sa, în care au cântat mulți dintre prietenii și colaboratorii săi muzicali.
Harrison a donat 20 de milioane de lire sterline pentru Societatea Internațională pentru Conștiința lui Krishna (ISKCON). Harrison a dorit ca trupul său pământesc să fie incinerat, iar cenușa să fie aruncată în Gange, în apropiere de orașul sfânt indian Varanasi.
Surse:
https://m.imdb.com/name/nm0365600/bio/?ref_=nm_ov_bio_sm
https://www.history.com/this-day-in-history/paul-mccartney-announces-the-breakup-of-the-beatles
https://www.britannica.com/biography/George-Harrison-British-musician
Dolly Parton, regina muzicii country. Avere de 600 de milioane de dolari și 365 de peruci
Muzica stranie auzită de astronauții Apollo 10 pe fața nevăzută a Lunii