De ce nu au vrut-o americanii pe Vivien Leigh în filmul „Pe aripile vântului”?
Vivien Leigh, considerată una dintre cele mai frumoase actrițe din toate timpurile, este asociată cel mai adesea cu prestația din „Gone with the wind” (1939), un film cu 8 Oscaruri care a făcut istorie și care se află pe locul 4 în topul 100 al celor mai bune filme dintotdeauna, top realizat de American Film Institute.
O actriță cu o carieră și viață destul de scurte, (Leigh a murit la 53 de ani de tuberculoză) însă ambele semnificative. Vivian Leigh, bruneta cu ochi verzi și un zâmbet unic, câștigătoare a două premii Oscar, mamă, soția legendei Laurence Olivier (1907 – 1989) – unul dintre cei mai remarcabili actori din istoria teatrului britanic, englezoaica de 26 de ani care a reușit să ia fața a peste 1400 de americance venite la preselecția pentru rolul Scarlett O’Hara din filmul Gone with the wind, ecranizare a romanului omonim scris de Margaret Mitchell.
La moartea sa, 8 iulie 1967, Leigh, onorată ca fiind una dintre cele mai mari interprete contemporane din Marea Britanie, toate teatrele din West End, Londra, și-au stins luminile de pe marchiză timp de o oră, în memoriei actriței.
Depresii și tulburare bipolară
Surâsul seducător al actriței ascundea povești triste și dureroase.
Vivian Leigh a suferit de tulburare bipolară, mai târziu a contractat și tuberculoză (se spune că în timpul filmărilor la Gone with the wind fuma câte patru pachete de țigări pe zi), era fragilă, dar fermecătoare și sociabilă, cu schimbări rapide de stări – trecea ușor la crize de furie și de nervi.
A copilărit în India
Născută la poalele majesticului Everest, la 5 noiembrie 1913, în Darjeeling, un oraș din India, (tatăl, Ernest E. Hartley, agent de bursă din Calcutta, avea origini franceze, iar mama Gertrude Hartley, irlandeze), Vivien Leigh a fost educată într-o mănăstire bavareză și la școli de perfecționare în Anglia și în Europa continentală.
La 19 ani s-a căsătorit cu avocatul londonez Herbert Leigh Holman, după 8 ani, mariajul luând sfârșind în 1940. Cuplul a avut un copil, Suzanne, singurul copil al actriței.
Shakespeare i-a adus împreună pe Vivien Leigh și Laurence Olivier
Pasiunea pentru actorie s-a născut după ce Vivien a fost dusă de mama ei la o piesă de teatru, în Londra, tânăra fiind atât de fascinată de jocul actorilor încât a revăzut spectacolul de 8 ori. A fost momentul când Vivien Leigh a știut cu siguranță că actoria este ceea ce dorește să facă în viață.
Și-a făcut debutul pe scena londoneză în 1935, an în care l-a cunoscut și pe Larence Olivier, odată cu intersectarea lor în piesa de teatru Hamlet.
Vivien Leigh și Larence Olivier s-au căsătorit în 1940, mariajul lor durând 20 de ani, actrița având să declare mai târziu că Olivier a fost dragostea vieții ei.
Fanii americani au contestat alegerea lui Vivien Leigh în „Pe aripile vântului”
Atunci când David O. Selznick, producătorul filmului Pe aripile vântului (1939), a pornit o campanie națională de căutare a unei femei care să joace rolul lui Scarlett O’Hara, peste 1.400 de femei care au considerat că ar corespunde cerințelor, atât fizice, cât și psihologice, au depus cereri la studioul de film pentru a participa la preselecții.
Actrițele, amatoare sau profesioniste, s-au adunat la Hollywood în speranța că vor fi alese pentru filmul care avea să devină unul dintre cele mai populare din istorie, căutătorii de talente au străbătut Sudul, iar susținătorii lui Selznick au bătut la ușa lui, cu gândul de a pune o vorbă bună pentru protejatele lor.
În timp ce Bette Davis, Joan Fontaine, Susan Hayward, Lana Turner, Katharine Hepburn, Norma Shearer și alte personalități au concurat pentru acest rol, Vivien Leigh, practic necunoscută atunci, își petrecea vacanța pe Coasta de Azur cu amantul ei Laurence Olivier și cu un exemplar din „Pe aripile vântului”, romanul favorit al actriței.
Vivien Leigh era hotărâtă
Era pasionată de carte și de Scarlett și, în ciuda șanselor care nu păreau a fi prea mari, Vivien Leigh era hotărâtă să devină fermecătoarea sudistă cu ochi verzi înflăcărați, un zâmbet de pisică și o talie de 40 de cm.
La studioul Selznick, Vivien Leigh i-a fost prezentată lui David de către fratele acestuia, Myron, care era, din întâmplare, agentul lui Laurence Olivier. Vivien purta o rochie neagră, ce-i scotea frumos în evidență talia, și purta o pălărie de aceeași culoare cu boruri largi.
Privirea tinerei Vivien l-a sedus pur și simplu pe David Selznick, producătorul filmului Gone with the wind. „Nu-mi voi reveni niciodată din acea primă privire”.
„Sunt Scorpion și cine știe dacă e real sau nu, dar sunt foarte emotivă. Sunt foarte loială. Și foarte hotărâtă” – Vivien Leigh
Dar înfățișarea copleșitor de atrăgătoare nu era suficientă pentru a obține rolul. Pe ultima sută de metri de teste, Vivien Leigh trebuia să „învingă” trei concurente foarte puternice – Joan Bennett, Jean Arthur și favorita Paulette Goddard. Scenele de probă decisive au fost acelea în care Scarlett își încheie corsetul, îl înfruntă pe Ashley la Twelve Oaks și acceptă cererea în căsătorie a lui Rhett Butler. Când scenele individuale cu diferite actrițe au fost vizionate una după alta, Selznick a putut în sfârșit să ia o decizie. Găsise acea actriță care ascundea sălbăticia în spatele eleganței și a stilului, ai cărei „ochi verzi și chipul dulce”, după cum descria autorea cărții Margaret Mitchell, erau „turbulenți, dornici de viață, în mod clar în contradicție cu felul ei de a fi”.
„Gone with the wind” a avut premiera pe 17 ianuarie 1940
Dar existau doar două probleme cu Vivien Leigh: era englezoaică (ceea ce americanii patrioți nu ar fi considerat a fi potrivit) și avea o aventură cu Olivier, deși amândoi erau căsătoriți și aveau copii.
În comunicatul de presă prin care și-a anunțat alegerea, Selznick a evitat cu diplomație să menționeze faptul că Vivien era englezoaică, specificând doar că este căsătorită cu un avocat londonez și că a jucat pe scena teatrelor din Anglia. Tot el le-a cerut lui Vivien și Olivier să-și ducă aventura în cea mai mare discreție posibilă, deoarece publicul cinefil, susținea Selznick, nu ar fi privit cu ochi buni un astfel de comportament ilicit.
„Gone with the wind” a avut premiera pe 17 ianuarie 1940. Filmul, cu încasări enorme pentru acea perioadă (aproape 400 de milioane de dolari) a devenit unul dintre cele mai populare și mai iubite filme care au apărut vreodată pe marele ecran.
Vivien Leigh a murit la 8 iulie 1967, în Londra. Avea 53 de ani și suferea de tuberculoză. Laureată a două premii Oscar, pentru cea mai bună actriță (1940 – Gone with the wind; 1952 – A streetcar named desire) a fost găsită decedată în patul din apartamentul ei de lux aflat în cartierul londonez Belgravia. Divorțaseră în 1960, dar când a auzit că fost lui soție Vivien Leigh a murit, Laurence Olivier a venit imediat la ea acasă. După 30 de minute, a fost văzut plecând, îngândurat, nefăcând niciun comentariu legat de moartea celei care-i fusese iubită și soție timp de 20 de ani. „Eram beat de dorință la vederea frumuseții ei transcendente”, spusese Olivier pe vremuri, descriind primele lor întâlniri amoroase: „mâinile, buzele, membrele se întindeau unul spre celălalt cu o nerăbdare pe care nici unul nu o putea controla”. Jucaseră împreună în câteva dintre piesele lui Shakespeare. Mai întâi în Romeo și Julieta, apoi în Antoniu și Cleopatra și Macbeth, iubirea lor teatrală devenind, treptat, reală.
Surse:
https://www.britannica.com/biography/Vivien-Leigh
https://www.oscars.org/oscars/ceremonies/1940/memorable-moments
https://www.imdb.com/name/nm0000046/bio?ref_=nm_ov_bio_sm
Vă mai recomandăm să citiți și:
Rachel Weisz, actriță de Oscar, fiică de inventator, soție de „James Bond”
Elvira Popescu, marea actriță care i-a fascinat pe francezi. „Această delicioasă fiică a României”