Trucurile și produsele cosmetice și de înfrumusețare au o istorie mult îndepărtată, în antichitate pentru corectarea defectelor ori accentuarea trăsăturilor fizice fiind folosite diverse resurse naturale, astfel încât părul putea fi vopsit, pielea tatuată, buzele colorate, obrajii îmbujorați artificial, ochii accentuați și așa mai departe.
Farduri…au existat dintotdeauna. De exemplu, precursorul a ceea ce numim noi astăzi rimel sau mascara își are originile cu mult timp în urmă – în jurul anului 4000 î.Hr. în Egiptul Antic, atunci când se foloseau amestecuri de kohl și unguente pentru a întuneca și accentua genele.
Această combinație ajuta nu doar la înfrumusețarea ochilor, ci și la protejarea lor de lumina puternică a soarelui, fiind folosit și în scopul ocrotirii, din punct de vedere spiritual, a ochilor, considerați ferestre sacre ale sufletului. Pasta pentru gene era un amalgam lipicios, nu prea plăcut mirositor, în formula căruia se mai adăugau, adesea, bălegar de crocodil, migdale prăjite, miere și apă.
În Roma antică, genele lungi, groase și ondulate erau la mare căutare, fiind considerate o trăsătură de frumusețe de top. Femeile foloseau kohl și plută arsă pentru a-și „întuneca” genele. În perioada medievală, fruntea, care era percepută a fi cea mai frumoasă și erotică trăsătură a feței unei femei, era evidențiată într-un mod considerat astăzi a fi cel puțin ciudat: femeile își îndepărtau adesea fie parțial sau chiar total genele și sprâncenele.
Din fericire, contrar unor legende, rimelul zilelor noastre nu conține excremente de niciun fel, nici de liliac și nici provenit de la alte păsări. Însă, în funcție de marcă, acesta se mai întâmplă să aibă în compoziție substanțe mai ciudate, cum ar fi guanina, extrasă din solzii peștilor și responsabilă cu efectul de luciu, dar și controversații și faimoșii conservanți cum ar fi parabenii, pulberea de aluminiu neurotoxică sau coloranții cancerigeni de gudron de cărbune.
Despre creatorul unuia dintre cele mai populare produse de make-up, în informațiile de mai jos.
Eugène Rimmel (1820-1887) a fost un parfumier și antreprenor britanic în domeniul cosmeticii, fondatorul brandului Rimmel London. Deși s-a născut în Franța, la Paris, s-a mutat la Londra în 1834, acolo unde avea să rămână pentru restul vieții și, de asemenea, să pună bazele afacerii sale. Eugene a moștenit pasiunea pentru cosmetice de la tatăl său, Hyacinthe Mars Rimmel, un cunoscut parfumier şi om de afaceri francez, începând să lucreze în acest domeniu odată cu împlinirea vârstei de 14 ani. În doar câțiva ani a reușit să-și deschidă propria afacere pe care a numit-o Casa Rimmel, iar în anul 1842 a preluat afacerea începută de tatăl său.
Rimmel este creditat cu popularizarea produselor cosmetice și parfumurilor în Anglia victoriană. Era cunoscut pentru produsele sale inovatoare și creative, cum ar fi parfumurile, cremele și pudrele parfumate. El a introdus, de asemenea, o gamă de nuanțe noi, îndrăznețe de machiaj, inclusiv rujuri de un roșu aprins și farduri de ochi de un verde viu.
Eugène Rimmel a inventat primul rimel disponibil comercial din lume. Formula lui de îngroșare a genelor era simplă: vaselină, care era ceva nou la acea vreme, și praf de cărbune. (Rimmel, deținută acum de compania de cosmetice Coty Inc., încă produce astăzi o varietate de rimeluri care se află în topul produselor de make-up) Cum se folosea primul rimel comercializat? Simplu: utilizatorii umezeau o perie ce avea aspectul unei mini perii de dinți, după care o introduceau într-o cutiuță ce conținea praful compact de cărbune. Uneori, în lipsa apei, femeile foloseau saliva pentru a uda peria. Produsul a devenit în scurt timp foarte popular, vânzându-se foarte bine. Ba chiar a avut un succes atât de mare încât Rimmel ajunsese faimos și peste hotare.
Strategiile de marketing ale lui Rimmel erau mult avansate pentru timpul în care a trăit. A folosit reclamele și popularitatea anumitor personaje pentru a-și promova produsele și pentru a crește gradul de conștientizare a mărcii. De asemenea, a stabilit o rețea de magazine Rimmel în Marea Britanie și alte țări din Europa, făcând produsele sale accesibile clienților.
În 1865, Eugène Rimmel a publicat Cartea parfumului (The Book of Perfume), care în 1870 a apărut într-o traducere în limba franceză (Le Livre des Parfums) cu o prefață scrisă de criticul, jurnalistul și romancierul francez Alphonse Karr (1808 – 1890).
Eugène Rimmel, datorită invenției sale revoluționare, rimelul cu periuță, a fost onorat cu titluri și distincții acordate de capete încoronate, printre care s-a aflat și regina Victoria care l-a felicitat pentru parfumurile și produsele sale cosmetice.
Cu titlul „The Prince of Perfumers”, The New York Times scria în articolul pe care i l-a dedicat lui Eugène Rimmel că faimosul parfumier a fost unul dintre fondatorii Spitalului și dispensarului francez din Londra și un avocat permanent al nevoilor oamenilor de rând.
Rimmel s-a remarcat și prin diversele acțiuni filantropice în care s-a implicat, făcând donații substanțiale pentru multe cauze. A susținut educația și artele și a ajutat la înființarea, în Londra, a unei școli pentru copiii defavorizați.
După moartea lui Rimmel, în 25 februarie 1887, marca Rimmel London a continuat să crească și să se extindă, rămânând un brand de cosmetice popular până în prezent, Eugene Rimmel fiind amintit ca un vizionar și un pionier în industria cosmeticelor.
Surse:
https://www.marieclaire.com/beauty/news/a13574/the-history-of-women-and-their-eyelashes/
https://www.theguardian.com/fashion/fashion-blog/2012/jan/23/brief-history-rimmel
Inventatorul telefonului mobil crede că oamenii petrec prea mult timp cu ochii în telefon
John Stith Pemberton, inventatorul Coca-Cola
Alexander Graham Bell, inventatorul telefonului. A fost împotriva căsătoriilor între surdo-muți