William Butler Yeats, unul dintre cei mai iubiți poeți irlandezi

William Butler Yeats (1865 – 1939) a fost un poet și dramaturg irlandez, considerat una dintre cele mai importante figuri ale literaturii secolului al XX-lea, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1923.

Braţe, faceţi ce v-a hărăzit să faceţi soarta,
Aduceţi balonul minţii care-a spart lacătul şi poarta
Şi se-nalţă ca un spânzurat de vânt
Înapoi în coliba lui, pe pământ. (Balonul minții)

• „A fi regină este supraestimat”. Regina Iordaniei: „Suntem mai puternici atunci când ascultăm”
• Test de cultură generală. Cine a fost partenerul lui Mozart?

Deși a trăit la Londra timp de 14 ani, având acolo o locuință permanentă în prima jumătate a vieții sale de adult, Yeats și-a păstrat rădăcinile culturale, prezentând legende și eroi irlandezi în multe dintre poeziile și piesele sale de teatru.

A scris „unele dintre cele mai frumoase poezii”

Poetul W.H. Auden (1907 – 1973) i-a atribuit lui Yeats lauda înaltă de a fi scris „unele dintre cele mai frumoase poezii” din epoca modernă. Și poate că niciun alt poet nu a reușit să reprezinte un popor și o țară într-un mod atât de emoționant precum a făcut-o Yeats.

Domnul a promis binecuvântare acestui oraş, acestei case
Şi urmaşilor mei, dacă toate lucrurile rămân nepângărite;
Nici o masă sau scaun nu sunt îndeajuns de simple
Pentru cei care urmează păstorul din Galileea; a mai cerut
Ca eu însumi în anumite zile ale anului
Să nu ating nimic şi să nu râvnesc nimic,
Luând aminte la toate cele făcute de marii entuziaşti
De-a lungul atâtor secole cu noroc schimbător –
Şi pe care trebuie să le consider drept normă (…) (O rugăciune la intrarea în casa mea)

Yeats a publicat pentru prima dată în 1885, an în care și-a manifestat și interesul pentru ocultism și în care l-a cunoscut pe John O’Leary, un patriot celebru care se întorsese în Irlanda după 20 de ani de închisoare și exil pentru activități naționaliste revoluționare.

O’Leary, care simțea un intens entuziasm față de literatura și, în general, față de cultura irlandeză, încuraja tinerii scriitori să abordeze în lucrările lor literare teme irlandeze, astfel că sfatul său a fost urmat și de Yeats scriind multe poeme bazate pe legende irlandeze, folclor irlandez, balade și cântece irlandeze.

„Atunci când am scris pentru prima dată, am mers aici și acolo”

„Atunci când am scris pentru prima dată, am mers aici și acolo în lume pentru subiectele mele, după cum mă conduceau lecturile mele, și am preferat tuturor celorlalte țări Arcadia și India romantică, dar în curând m-am convins… că nu ar trebui să merg niciodată, pentru decorul unui poem, în altă țară decât în țara mea și cred că mă voi ține de această convingere până la sfârșit.”

Pe gură intră în om curatul vin
Iar dragostea prin ochi se-adapă;
Atât trebuie despre-adevăr să ştim
‘Nainte de-a ajunge-n groapă. (Cântec de pahar)

În 1886, William Butler Yeats s-a mutat cu familia la Londra, continuându-și activitatea în domeniul literaturii și scriind mai multe poezii, piese de teatru, romane și povestiri scurte – toate cu personaje și scene irlandeze, dovedind astfel un profund devotament față de naționalismul irlandez.

În 1890, Yeats s-a alăturat Golden Dawn, o societate secretă care practica și consacra studiului științelor oculte, precum misticism, Cabala, alchimie, teosofie, tarot, astrologie, magie sau geomanție, rămânând membru activ în cadrul ei timp de 32 de ani.

Dar ambițiile oculte ale lui Yeats și accentul pus de Golden Dawn pe supranatural intra în conflict cu propria sa nevoie, ca poet, de interacțiune în lumea fizică, astfel că în rolul său public a preferat să rămână mai ancorat în realitate, aproape de partea materială a vieții, iar în cea mai mare parte a scrierilor sale, Yeats a folosit simboluri din viața obișnuită și din tradițiile familiare, continuând să reflecte interesul său pentru subiectele irlandeze.

Un interes sporit al lui Yeats pentru teatru

Începutul de secol a marcat un interes sporit al lui Yeats pentru teatru, în 1899 punând în scenă, alături de doi colaboratori, prima dintre cele trei producții anuale de spectacole de teatru din Dublin, printre care și „Contesa Kathleen”, în 1902 contribuind la susținerea și promovarea unei companii de actori irlandezi amatori care au pus în scenă două piese – legenda irlandeză „Deirdre” a lui George Russell și un spectacol al lui Yeats. Succesul acestor producții a dus la înființarea Societății Naționale de Teatru Irlandez, al cărei președinte a fost chiar Yeats și, mai mult, după ce un sponsor bogat s-a oferit să plătească pentru renovarea Abbey Theatre din Dublin ca sediu permanent al companiei, teatrul a fost inaugurat la 27 decembrie 1904.

În primul deceniu al secolului XX, Yeats a fost prolific, reușind să scrie  pentru compania Abbey Theatre 10 piese de teatru. Stilul simplu și direct al dialogului necesar pentru scenă a devenit un considerent important și în poeziile sale, abandonând astfel abordarea elaborată în scrierile în favoarea ritmurilor conversaționale și a unei dicții mai simple.

A vorbi dup-o lungă tăcere, e bine.
Cei ce dragi ieri ne-au fost, ne sunt morţi sau străini
Perdelele-s trase spre noaptea vecină.
Abajurul alină-n odaie lumini.
Discutăm despre Artă şi Cântec, o temă
socotită supremă-ntre oameni savanţi.
Destrămare trupească e înţelepciunea.
Tineri, noi ne iubeam, şi eram ignoranţi. (După o lungă tăcere)

În timp ce Yeats și-a îndeplinit îndatoririle de președinte ai companiei Abbey Theatre în primii 15 ani ai secolului XX, fervoarea sa naționalistă a fost mai puțin evidentă, însă din 1916 a devenit din nou un exponent dedicat al cauzei naționaliste, inspirat de Răscoala de Paște, o rebeliune armată nereușită de șase zile a republicanilor irlandezi împotriva britanicilor din Dublin.

Răscoala de Paște a contribuit la decizia lui Yeats de a locui în Irlanda și nu în Anglia.

În 1923, William Butler Yeats a primit Premiul Nobel pentru Literatură, în primul rând pentru scrierile sale poetice deosebite, caracterizate prin frumusețea lirică, intuiția spirituală și înțelegerea profundă a culturii și tradițiilor irlandeze.

Poezia lui Yeats s-a distins prin „înalte calități artistice”

Academia Suedeză, care acordă Premiul Nobel pentru Literatură, notase că poezia lui Yeats s-a distins prin „înalte calități artistice” și că a „creat un idiom poetic care a intrat în viața lumii anglofone, obținând recunoaștere și în străinătate”.

Opera lui Yeats a fost apreciată în special pentru explorarea unor teme spirituale și filosofice complexe, precum natura existenței, viața de apoi și rolul artei în societate și, de asemenea, a fost recunoscut pentru contribuțiile sale la renașterea literară irlandeză, care a avut ca scop revigorarea și celebrarea culturii și moștenirii irlandeze.

William Butler Yeats a murit la 28 ianuarie 1939, la Roquebrune-Cap-Martin, Franța, la vârsta de 73 de ani. Avea mai multe probleme de sănătate, inclusiv un caz sever de pneumonie, și fusese sfătuit de medicul său să se mute într-un climat mai cald.

Moartea lui Yeats a fost deplânsă pe scară largă atât în Irlanda, cât și în străinătate, mulți recunoscându-l ca fiind unul dintre cei mai mari poeți ai secolului XX. Yeats este înmormântat în curtea bisericii St. Columba’s Church, Drumcliffe, în comitatul Sligo, Irlanda, așa cum a cerut într-unul dintre poemele sale, „Under Ben Bulben”.

Surse:

https://www.poetryfoundation.org/poets/william-butler-yeats

https://www.historytoday.com/archive/death-wb-yeats

https://www.britannica.com/biography/William-Butler-Yeats

Vă mai recomandăm să citiți și:

Sylvia Plath, poeta care s-a sinucis la 30 de ani. „Sărută-mă şi vei vedea cât sunt de importantă”

Hafez, poetul poeților care te poate ajuta să găsești sensul unei vieți mai bune

Dante Alighieri, poetul care a influențat decisiv cursul literaturii

Virgiliu, poetul preferat al romanilor