30 de lucruri despre Joseph Haydn, „compozitorul universal”

Joseph Haydn (1732 – 1809) este unul dintre cei mai prolifici și mai proeminenți compozitori din perioada clasică. A scris în total 107 simfonii, precum și 83 de cvartete de coarde, 45 de trio-uri pentru pian, 62 de sonate pentru pian și 26 de opere, printre nenumărate alte partituri.

Joseph Haydn s-a născut la 31 martie 1732, în satul Rohrau (la est de Viena), Austria.

• „A fi regină este supraestimat”. Regina Iordaniei: „Suntem mai puternici atunci când ascultăm”
• Test de cultură generală. Cine a fost partenerul lui Mozart?

A fost al doilea dintre cei doisprezece copii ai familiei, talentul său muzical ieșit din comun fiind descoperit pe când avea șase ani, de către directorul școlii din sat unde învăța.

Părinții lui Haydn erau amândoi muzicieni: tatăl lui cânta la harpă, iar mama sa, cu vocea.

A scris peste 100 de simfonii

Haydn și-a început cariera muzicală în corul Catedralei Sfântul Ștefan din Viena, mai târziu devenind elevul compozitorului Nicola Porpora.

La începutul carierei sale, Haydn a lucrat ca muzician independent, cântând în diverse orchestre, dând lecții de muzică și concertând în cadrul saloanelor familiilor de aristocrați. Primul nobil care i-a recunoscut valoarea și i-a anticipat talentul incontestabil a fost Joseph Freiherr von Furnberg căruia Haydn i-a compus cel dintâi cvartet de coarde, dând naștere, astfel, unui gen muzical specific secolului al 18-lea.

În 1761, Haydn a fost angajat ca muzician de curte pentru familia Esterházy, unde a rămas timp de peste 30 de ani. Prințul Paul Anton Esterházy de Galanta era unul dintre cei mai bogați și mai influenți aristocrați austro-ungari.

Haydn a fost un compozitor prolific, scriind peste 100 de simfonii, 68 de cvartete de coarde și numeroase alte lucrări.

Este adesea numit „părintele simfoniei” și „părintele cvartetului de coarde”.

Ce spuneau alți mari compozitori despre Joseph Haydn?

Muzica lui Haydn se caracterizează prin eleganță, expresivitate, claritate, umor și inovație. Lucrările sale transmit adesea o gamă largă de emoții, de la bucurie și exuberanță la melancolie și patetism. „Dacă Haydn nu ar fi existat, nu aș fi scris cvartetele mele”, spunea Wolfgang Amadeus Mozart, în vreme ce Franz Schubert îl considera pe Haydn „maestrul ceasornicăriei muzicale”, Johannes Brahms, „cel mai mare compozitor”, iar Robert Schumann spune că „Haydn, compozitorul universal, este ca un prieten, întotdeauna plin de bună dispoziție și de sfaturi bune”.

Joseph Haydn, cunoscut drept tatăl cvartetului de coarde,  este  autorul a 83 de cvartete de coarde, inclusiv al „Kaiserquartett” (Cvartetul imperial, *Hob. III:77), a cărui „mișcare a doua” este astăzi chiar melodia imnului național al Germaniei.

Haydn i-a fost prieten și mentor lui Mozart. Și-au influențat reciproc compozițiile și au colaborat în mai multe rânduri. Mozart i-a dedicat mai multe dintre lucrările sale lui Haydn, inclusiv setul său de șase cvartete de coarde cunoscut sub numele de „Cvartetele Haydn”.

Muzică ușoară, spirituală și elegantă

Beethoven a studiat, de asemenea, cu Haydn pentru o scurtă perioadă de timp (în 1792), când a plecat special la Viena pentru a-l întâlni pe Haydn. Relația dintre ei s-a dovedit a fi una nu foarte amiabilă, iar în momentul în care Beethoven a devenit în cele din urmă frustrat de stilul de predare al lui Haydn, l-a abandonat pe acesta în favoarea altor compozitori. În ciuda relației lor dificile, Haydn a recunoscut și i-a apreciat talentul lui Beethoven, prezicând că acesta va deveni unul dintre cei mai mari compozitori din toate timpurile, iar Beethoven i-a dedicat mai multe lucrări lui Haydn, inclusiv primele sale trei sonate pentru pian și cvartetele de coarde Opus 1. Deși atât Beethoven, cât și Haydn au fost compozitori ai epocii clasice, stilurile lor erau foarte diferite. Haydn era cunoscut pentru muzica sa ușoară, spirituală și elegantă, în timp ce muzica lui Beethoven era mai pasională și mult mai dramatică.

În 1760, Haydn s-a căsătorit cu Maria Anna Theresia Keller (mai tânără cu 19 ani decât el), fiica unui fabricant de peruci din Viena. Căsnicia lor nu a fost una fericită, iar la dificultățile mariajului au contribuit mai mulți factori. Una dintre probleme a fost faptul că Haydn era adesea departe de casă, călătorind în interes profesional și petrecând perioade lungi de timp la palatele și casele patronilor săi din înalta societate.

Era cunoscut pentru simțul umorului

O altă problemă a fost presiunea financiară; Haydn s-a luptat să obțină un venit stabil la începutul carierei sale, cuplul confruntându-se cu provocări financiare semnificative. Cu toate aceste inconveniente, cei doi au rămas căsătoriți timp de peste patru decenii, până la moartea Mariei Anna în 1800. Nu au avut copii împreună.

În ultimii ani de viață, Haydn a scris o serie de lucrări pe care le-a dedicat memoriei soției sale, printre acestea numărându-se și cvartetul de coarde Op. 76, nr. 5, cunoscut sub numele de cvartetul „Largo”, o arie adesea asociată cu durerea resimțită odată cu pierderea Mariei Anna.

Haydn a fost un catolic devotat și a scris multe lucrări religioase, inclusiv slujbe și oratorii.

În 1799, a compus oratoriul „Creațiunea”, ce avea să devină una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale.

În 1791, a fost numit membru al Societății Regale a Muzicienilor din Londra.

Tot în 1791, Universitatea Oxford l-a onorat cu titlul „Doctor Honoris Causa”.

În 1795, Haydn a vizitat Anglia pentru a doua oară și a fost sărbătorit ca un erou național.

În timpul șederii sale în Anglia, Haydn a compus simfoniile sale „Londoneze” (12 la număr), cele mai cunoscute dintre ele fiind „Simfonia surpriza” (Hob. I: 94), „Simfonia Militară” (nr. 100) și „Simfonia Ceasornicul” (nr. 101).

Haydn era cunoscut pentru simțul său al umorului și pentru glumele pe care le făcea.

A fost un excelent om de afaceri și a reușit să negocieze un contract profitabil cu familia Esterházy.

A fost un pianist talentat, adesea interpretându-și în fața publicului propriile lucrări.

Muzica lui Haydn a fost influențată de muzica din perioada barocă.

Haydn a fost membru al francmasonilor și a compus muzică pentru lojile acestora.

În ultimii săi ani de viață, sănătatea lui Haydn a avut mult de suferit, la bătrânețe pierzându-și auzul.

Haydn a murit la 31 mai 1809, la Viena, la vârsta de 77 de ani.

A fost înmormântat în cimitirul Hundsturm din Viena, dar rămășițele sale au fost mutate ulterior în Bergkirche din Eisenstadt, Austria.

Fosta casă a lui Haydn din Rohrau este acum un muzeu dedicat vieții și operei sale.

Moștenirea lăsată de Haydn în calitate de compozitor continuă să fie celebrată și astăzi, iar muzica sa rămâne o piatră de temelie a repertoriului clasic.

Surse:

https://www.britannica.com/biography/Joseph-Haydn

https://www.classicfm.com/composers/haydn/

https://www.imdb.com/name/nm0370817/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Jóhann Jóhannsson, unul dintre cei mai apreciați compozitori de film din ultimele decenii

Vicente Lusitano, marele compozitor de culoare al secolului XVI șters din istorie

Johann Sebastian Bach, unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor

Giuseppe Verdi, un compozitor unic în istoria muzicii