Bertha von Suttner, prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Pace
Unul dintre adevărurile eterne este că fericirea este creată şi dezvoltată în pace, iar unul dintre drepturile eterne este dreptul de a trăi al individului, spunea austrica Bertha von Suttner (1843-1914), cunoscută activistă pentru pace și scriitoare, prima femeie din istorie laureată a Premiului Nobel pentru Pace, distincție pe care a primit-o în anul 1905, a doua femeie din istorie care a primit Nobel (după Marie Curie, în 1903) și primul cetățean austriac laureat al acestui premiu.
Născută într-o familie nobilă (dar nu foarte înstărită), Contesa Kinsky, Bertha von Suttner, a trăit o viață privilegiată datorită originilor sale și poziționării în societate.
Însă, odată cu ajungerea ei la maturitate, educația și statutul aristocratic nu au împiedicat-o să privească realitățile vieții și să conștientizeze deziluziile societății și nedreptățile din politica vremii sale, toate acestea determinând-o, de la un moment dat, să se implice în mișcarea pentru pace, pe care a văzut-o ca un mijloc real de a aduce schimbări sociale și politice.
Contestatară a nedreptăților societății
Von Suttner și-a început activitatea de promotor, apărător și luptător al cauzelor pentru pace în anii 1870, atunci când s-a alăturat Societății pentru Studiul Dreptului Internațional, prin intermediul acestei organizații intrând în contact cu o rețea de activiști și intelectuali pentru pace și devenind în scurt timp una dintre vocile de frunte ale mișcării din care făcea parte.
În 1876, Suttner a publicat prima ei carte, „Lay Down Your Arms!” („Jos Armele”), care a fost o pledoarie pasională pentru pace și dezarmare. Cartea a avut un mare succes, Bertha von Suttner, devenind cu această ocazie, o figură de frunte în mișcarea pentru pace. „Lay Down Your Arms” a fost tipărită în 37 de ediții și tradusă în 12 limbi străine.
Prietenă cu Alfred Nobel și promotoarea Premiilor Nobel
În următoarele câteva decenii, von Suttner a continuat să scrie și să vorbească despre problema păcii și a devenit un nume important în organizațiile internaționale de pace, cum ar fi Biroul Internațional de Pace și Uniunea Interparlamentară. În 1905, i s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace, ca recunoaștere a eforturilor ei neobosite de a promova pacea și dezarmarea, mesajele ei făcându-se auzite în întreaga lume.
Von Suttner a susținut că războiul nu este doar o tragedie umană devastatoare, ci și o risipă de resurse care ar putea fi mai bine folosite pentru a promova dezvoltarea socială și economică. Credea, de asemenea, că pacea poate fi atinsă numai prin cooperare și diplomație, comunitățile internațională, spunea ea, trebuind să lucreze și să coopereze împreună pentru a preveni conflictele și pentru a promova pacea.
Ideile și concepțiile ei pe această temă – pacea – l-au influențat puternic pe Alfred Nobel, cei doi devenind chiar prieteni apropiați pe viață (se pare că ei i-a fost atribuită ideea instituirii Premiilor Nobel), principiile Berthei fiind adoptate și de Herbert Spencer și Charles Darwin, ambii apropiați ai scriitoarei.
„Nu există nicio îndoială asupra faptului că prietenia lui von Suttner cu Alfred Nobel a avut un impact deosebit asupra conținutului testamentului său și, de asemenea, mulți îi recunosc meritul pentru instituirea premiului pentru pace. Informați-mă, convingeți-mă și apoi voi face ceva grozav pentru mișcare, i-a spus Alfred Nobel lui Bertha von Suttner”, potrivit paginii oficiale a Premiilor Nobel.
A susținut mișcarea pentru pace din SUA
Una dintre temele cheie ale activismului lui von Suttner a fost importanța dezarmării, considerând că toate cheltuielile militare nu sunt decât o risipă enormă de resurse care ar putea fi mai bine utilizate pentru a promova dezvoltarea socială și economică, punând accent pe faptul că dezarmarea este esențială pentru menținerea păcii, reducând considerabil riscul declanșării războaielor și contribuind la crearea unei lumi mai stabile și mai pașnice.
Ideile și activismul lui Von Suttner au avut un impact profund asupra mișcării pentru pace din vremea ei, iar moștenirea ei continuă să inspire activiștii pentru pace și militanții pentru dezarmare chiar și astăzi.
Faima și puterea ei de convingere au determinat-o să își promoveze fără încetare idile pacifiste, asigurându-se că mesajele sale ajung peste tot în lume. A călătorit chiar și în Statele Unite ale Americii, unde l-a cunoscut pe președintele Theodore Roosevelt, și a ajutat mișcarea americană pentru pace ale cărei principale scopuri erau, printre altele, lupta împotriva sclaviei.
A murit cu puțin înaintea declanșării războiului
Bertha von Suttner, care pe tot parcursul vieții sale nu a făcut decât să ducă o luptă necontenită pentru menținerea păcii la nivel mondial, a murit pe 21 iunie 1914, la Viena (în Austria), cu doar câteva zile înainte de izbucnirea Primului Război Mondial – „războiul pe care și-a petrecut o mare parte din viață încercând să-l prevină. Bertha von Suttner este amintită ca inspirația din spatele Premiului Nobel pentru Pace, un activist de frunte pentru pace și prima femeie laureată a Premiului Nobel pentru Pace. Totuși, de Ziua Internațională a Femeii, această personalitate ar trebui să fie amintită și ca fiind o feministă, o pionieră și vizionară, susținătoare a participării femeilor în viața politică și în construirea păcii.
Într-un discurs care a avut loc la San Francisco în 1912, imediat după ce femeilor li s-a acordat dreptul de a vota în California, Bertha von Suttner a spus: „Jumătate din umanitate care nu a purtat niciodată arme este astăzi gata să aprindă în această forță vie palpabilă — principiul fraternității omului. Poate că fraternitatea universală este necesară înainte ca fraternitatea universală să fie posibilă.”
Surse:
https://www.nobelprize.org/prizes/peace/1905/suttner/facts/
https://www.britannica.com/biography/Bertha-Freifrau-von-Suttner
Vă mai recomandăm să citiți și:
Werner Heisenberg, un fizician de Nobel. „Întreaga noastră viață depinde de știință”
Bob Dylan, singurul muzician care a primit Premiul Nobel. „Ai grijă de toate amintirile tale, nu le poți retrăi”
Un laureat Nobel a înfuriat pe toată lumea după ce a explicat cum trebuie gătite pastele