Test de cultură generală. Care este cea mai grea clădire din lume?
Cea mai grea clădire din lume prezintă cifre impresionante și are o istorie învolburată. În plus, se află în România.
Palatul Parlamentului din București este considerat a fi cea mai grea clădire din lume.
Construcția conține 700.000 de tone de oțel și bronz combinate cu 1 milion de m³ de marmură, 3.500 de tone de sticlă de cristal și 900.000 m³ de lemn, potrivit Guiness World Records.
Ce istorie are cea mai grea clădire din lume?
Povestea începe în 1977. Pământul s-a cutremurat sub picioarele bucureștenilor. Cartiere întregi au fost distruse, catastrofa soldându-se cu 1500 de morți.
Dictatorul Nicolae Ceauşescu s-a folosit de cutremur ca pretext pentru a-şi desăvârşi viziunea de grandoare. Inspirat de construcțiile colosale ale Phenianului din Coreea de Nord, ridicate în gloria lui Kim Il-sung, dictatorul român decide să facă din București un oraș futurist.
Ceaușescu a vrut să combine toate instituțiile politice ale României sub același acoperiș. El i-a ordonat unei armate de buldozere să distrugă aproape o cincime din cartierele istorice ale Bucureștiului (aproximativ cinci kilometri pătrați), ștergând de pe fața pământului între 7.000 și 9.000 de case pitorești și aproape treizeci de biserici foarte vechi, conform Via Capitale.
Dictatorul a mutat cu forța 40.000 de români în clădiri noi, dintre care unele erau insalubre și nu aveau apă sau electricitate. Construcția palatului a provocat o traumă colectivă, după cum a subliniat autoarea Diane Chesnais: „Memoria colectivă încă își amintește demolările masive și sacrificiile făcute pentru ridicarea palatului”.
Când a fost construită „Casa Poporului”?
Construcția a început în 1984. Timp de cinci ani, 20.000 de muncitori au muncit zi și noapte, adesea în condiții periculoase, sub conducerea a aproximativ 600 de arhitecți și ingineri. Ceauşescu a venit cu numele acestei clădiri: Casa Poporului.
În fiecare an, munca a consumat până la 40% din produsul intern brut al economiei românești, ducând la ruinarea țării. Potrivit Wikipedia, „carierele de marmură și, mai precis, marmura roz rară, au fost epuizate; au contribuit sate întregi, prin tăierea cristalului de exemplu; Mănăstirile și călugărițele erau însărcinate să țeasă draperii lungi de mătase cu fir de aur”.
Ghidul Michelin îi oferă interiorului clădirii o descriere plină de viață: covoare vaste, 1.200 de camere de dimensiunea unui teren de fotbal și candelabre ca stelele.
Potrivit The Rough Guide to Romania, o scară a fost refăcută de trei ori pentru a le face pe plac Ceauşeștilor. Potrivit Lonely Planet, atunci când clădirea a fost iluminată în anii ’80, în patru ore consuma tot atâta energie electrică cât orașul București într-o zi întreagă.
Ghidul mai precizează că Palatul Parlamentului conține un adăpost anti-bombe la 20 de metri sub pământ. Publicația Gallimard adaugă că diferitele niveluri subterane ating 92 de metri adâncime, unde oamenii condamnați la moarte au săpat pasaje secrete.
Comunismul a căzut în 1989. Soții Ceaușescu au fost împușcați, iar mii de români furioși au jefuit palatul.
Donald Trump a vrut să facă din Palatul Parlamentului cel mai mare cazinou din lume
Cum rămânea cu clădirea? Din moment ce nu era terminată, oamenii s-au gândit să o distrugă. Doar că demolarea palatului ar fi costat prea mult. Donald Trump a vrut să facă din Palatul Parlamentului cel mai mare cazinou din lume, dar oferta i-a fost refuzată. În cele din urmă, s-a luat decizia ca palatul să găzduiască Camera Deputaților, Senatul, muzee și alte instituții.
Clădirea este atât de mare încât numeroase încăperi nu sunt folosite sau întreținute. Iar vizitatorii au acces doar la 7% din clădire.
Vă recomandăm să citiți și:
Câte dintre mașinile la mâna a doua din România sunt aduse din Germania?
Test de cultură generală. Ce fus orar folosește România?
Ce mărțișoare erau la modă în perioada interbelică? Mărțișoarele pentru săraci, dar și bogați