Bertrand Russell: „Proștii sunt întotdeauna atât de siguri pe ei și cei deștepți atât de plini de îndoieli”

Bertrand Russell (1872 – 1970) a fost un logician, filosof, matematician, istoric și eseist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură și profesor de filosofie remarcabil aflat la catedra unora dintre cele mai cunoscute universități din Statele Unite ale Americii (din 1938 până în 1944).

Președinte fondator al Companiei pentru Dezarmare Nucleară (în 1958), Bertrand Russell a fost arestat și închis pentru o săptămână după ce a fost acuzat că ar fi participat la proteste anti-nucleare.

Russell a fost membru al Societății Regale, fiind decorat cu Ordinul de merit (în 1949), iar în 1950 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură pentru scrierile sale importante în care a pledat pentru idealurile umanismului și libertatea de gândire.

E cât se poate de clar, gândirea nu poate să fie liberă, câtă vreme profesia pe care ai ales-o nu îţi permite să câştigi suficient cât ai nevoie pentru a trăi.

Bertrand Russell a publicat peste 60 de cărți

Autor prolific, de-a lungul vieții sale de 97 de ani, Russell a publicat peste 60 de cărți cu subiecte de interes pentru publicul larg, de la religie la relații internaționale, chestiuni legate de război și pace, aportul și rolul științei în viața socială etc și peste 2000 de articole. Russell s-a dovedit a avea o gândire clară și viguroasă, ideile promovate de el fiind în contradicție pe alocuri cu mentalitățile timpului în care a trăit, ceea ce, deseori, a strânit critici la adresa lui exprimate de autorități.

Mulți oameni mai bine mor decât să gândească. În fond, așa se și întâmplă.

Mă opun oricărei superstiții, fie musulmană, creștină, evreiască sau budistă.

Problema este că proștii sunt întotdeauna atât de siguri și cei deștepți atât de plini de îndoieli

Atunci când Hristos i-a învățat pe oameni să se iubească unii pe alții, a stârnit o asemenea indignare, încât mulțimea a strigat: „Răstignește-l!”

Din timpuri imemoriale, creștinii au avut tendința să urmeze mulțimea mai degrabă decât pe fondatorul religiei lor.

Bertrand Russell s-a născut la 18 mai 1872 în Trelleck, Monmouthsire, Țara Galilor și a murit pe 2 februarie 1970 în Penrhyndeudraeth, Merioneth.  Bunicul său a fost de două ori prim ministrul Marii Britanii, între 1846 – 1852 și 1865 – 1866. Până la vârsta de 6 ani, Russell și-a pierdut ambii părinți, sora și bunicul, rămânând în grija bunicii și a fratelui său mai mare. Bertrand a primit educație privată, acasă, unul dintre marile sale regret de mai târziu fiind faptul că aproape toată copilăria sa a fost izolat de alți copii. De mic, s-a dovedit a fi perspicace.

Printre primele iubire ale lui Bertrand Russell

A fost pasionat de matematică, printre primele lui iubiri în materie de cărți educaționale fiind Geometria Euclidiană pe care a descoperit-o la vârsta de 11 ani. Primele lucrări filosofice le-a scris în timpul adolescenței, perioadă în care scepticismul său vizavi de anumite aspecte religioase l-au determinat să renunțe la credințele sale creștine în care fusese crescut de bunică.

Atunci când Marea Britanie a intrat în război, în 1914, Russell a criticat intervenția și implicarea țării sale motiv pentru care a fost dat afară din facultate și închis o vreme. La doi ani după ce a emigrat în Statele Unite ale Americii, i-a fost oferit un post de lector în cadrul City College din New York. Deși mulți dintre colegii săi de catedră îl apreciau și-l doreau în rândurile lor, ideile pe care le emitea Russell erau considerate a fi mult prea radicale pentru acea vreme, fapt pentru care, până la urmă, a fost considerat inapt (din punct de vedere moral) pentru a preda, astfel că a fost dat afară de la City College.

A stârnit interesul pentru filosofie și gândirea argumentată

Perioada imediat următoare și-a dedicat-o unor serii de prelegeri pe care le-a ținut, acestea ducând la publicarea uneia dintre cărțile care au contribuit masiv la primirea Premiului Nobel. Este vorba despre cartea „A History of Western Philosophy” (Istoria filosofiei occidentale), publicată în anul 1946, o carte filosifică accesibilă publicului neexperimentat în această sferă, scrisă într-un ton echilibrat și motivant.

Noţiunea de „păcat” este ceva care pe mine mă încurcă, poate pentru că eu prin natura mea sunt păcătos.

Dacă am trăi într-o lume în care mai mulţi oameni ar dori să aibă într-o sporită măsură parte de fericirea decât de nefericirea altora, am ajunge curând în paradis.

Dacă convingerea ta se bazează pe raţiune, susţine-o prin argumente şi nu prin persecuţie.

În 1961, după ce Russell a participat la o demonstrație împotriva armelor antinucleare organizată la Londra, el și mulți alți protestatari au fost arestați. Russell a petrecut șapte zile în închisoarea Brixton. În 1963, s-a angajat în susținerea și apărarea drepturilor deținuților politici, prin intermediul Fundației pentru pace Bertrand Russell.

Inovator în domenii precum epistemologie și filosofia matematicii, Bertrand Russell a avut marele merit de a populariza aceste domenii, a emis idei științifice ambulate într-un limbaj accesibil, reușind astfel să stârnească interesul publicului larg pentru filosofie și gândirea argumentată.

Câteva dintre lucrările sale de referință sunt „Introducere în Filosofia matematicii” (1919) „Istoria filosofiei occidentale” (1946), „Cunoașterea lumii exterioare ca tărâm de aplicare a metodei științifice în filosofie” (1948), „Eseuri sceptice” (1948).

O cooperare și o unitate umană

A promovat o filosofie a interesului propriu luminat, rațional și etic, Rusell încercând să convingă asupra faptului că oamenii, dacă ar fi suficient de atenți cu propriile nevoi și dorințe, ar fi mult mai fericiți, în special dacă ar conștientiza faptul că trebuie să existe o cooperare și o unitate umană nu doar în cadrul comunităților restrânse, dar în general, în orice interacțiune se angajează.

„Atunci, nu ar mai exista războaie, armate, bombe atomice. Nu ar mai exista armate de propagandiști care întărâtă Națiunea A împotriva Națiunii B și invers. Am scăpa cu ușurință de toate acestea dacă oamenii și-ar dori propria fericire la fel de intens pe cât obișnuiesc să-și dorească nefericirea vecinilor lor”.

Bertrand Russell a murit la 2 februarie 1970.

(…)Existenţa umană individuală ar trebui să fie ca un râu: mic la început, îngust, între malurile sale, şi gonind pasional peste pietre şi cascade. Gradual, râul se lăţeşte, malurile se retrag, apele curg mai liniştit, iar în final, fără nicio ruptură vizibilă, se combină cu marea, şi fără durere, îşi pierde fiinţa individuală. Omul care la bătrâneţe îşi poate vedea aşa viaţa, nu va suferi de frica morţii, pentru că lucrurile de care îi pasă vor continua… Mi-aş dori să mor atunci când încă voi munci, ştiind că alţii vor purta ceea ce eu nu mai pot şi mă mulţumesc cu gândul că tot ceea ce a fost posibil s-a făcut.

Surse:

https://www.nobelprize.org/prizes/literature/1950/russell/facts/

https://www.britannica.com/biography/Bertrand-Russell

https://www.simplycharly.com/facts/10-things-you-might-not-know-about-bertrand-russell#.Y7qiDRVByLQ

Vă mai recomandăm să citiți și:

5 lecții de viață de la Platon, unul dintre cei mai influenți filosofi din istorie

Epicur, filosoful din spatele epicureismului. Ce presupunea doctrina sa?

Neagu Djuvara, istoricul și filosoful care a pus la îndoială istoria oficială a României

Emil Cioran, filosoful ce trebuie citit în momente de disperare și melancolie