10 lucruri mai puțin știute despre Virginia Woolf. „Am trăit o clipă de pace intensă. Poate asta e fericirea?”

Autoarea britanică Virginia Woolf (1882 – 1941) a reprezentat dintotdeauna o figură care a fascinat, viața și operele sale constituind subiectul multor cărți biografice și studii care s-au concentrat fie pe problemele mintale de care suferea Woolf, ori relația complicată pe care a avut-o cu sora ei, Vanessa Bell, sau aventura amoroasă cu scriitoarea Vita Sackville-West și, nu în ultimul rând, pe gestul ei de a a-și pune capăt zilelor aruncându-se într-un râu.

Dar există multe alte aspecte care au definit universul colorat a ceea ce a reprezentat viața scriitoarei și cu cât se încearcă pătrunderea mai adâncă în sfera de cunoaștere a Virginiei Woolf, cu atât vor fi descoperite lucruri mai interesante despre ea.

• Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
• Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a…

Istoria prezintă astfel de situații în mod aproape constant, multe familii renumite procedând la abandonul în azile a rudelor de sex feminin vulnerabile, bolnave, nedorite sau cu probleme psihice.

A avut o soră vitregă închisă într-un sanatoriu

A fost și cazul surorii vitrege a Virginiei Woolf, Laura Stephen (fiica autorului și editorului Leslie Stephen și a primei sale soții, Harriet Minnie Thackeray și, de asemenea, nepoata lui William Thackery, autorul romanului „Vanity Fair”). Născută cu probleme mintale, Laura a fost internată într-un spital de boli psihice unde a stat timp de patru ani, după care a avut parte de îngrijire într-un cămin privat până în 1945, anul morții ei.

Se presupune că existența Laurei a fost atât de neimportantă pentru familie, încât atunci când a murit, rudele nici măcar nu au fost informate imediat. Dar toată această poveste a lăsat urme în psihicul fraților ei, cea mai afectată fiind Virginia care la rândul ei avea să fie instituționalizată de mai multe ori, de-a lungul vieții.

Prima lucrare pulicată a fost despre surorile Bronte

Virginia Woolf și-a făcut debutul scriitoricesc odată cu publicarea eseului „Haworth, November 1904” în paginile The Guardian, pe 21 decembrie 1904. Virginia, care le venera pe surorile Bronte, a scris aricolul după un pelerinaj organizat la casa lor, acel altar sfânt – cum considera Woolf – unde fuseseră scrise clasicele „Jane Eyre”, „Wuthering Heights” și „The Tenant of Wildfell Hall”.

În stilul eseului se regăsesc elemente, de altfel, comune scrierii romanelor sale de mai târziu: intimitățile vieții de familie, semnificația obiectelor personale aparent mici și nesemnificative și geniul calm al femeilor creative care se descurcă în viață datorită inteligenței și talentelor lor.

A fost profesoară la seral

Moartea tatălui ei, Sir Leslie Stephen, în 1904, a lăsat familiei o avere destul de modestă, deloc suficientă pentru un trai decent. Și cum pentru firea de femeie independentă pe care o avea Virginia Woolf opțiunea muncii era clar de preferat celei de a se căsători din interes (pentru bani ori asigurarea unei vieți stabile), Virginia a muncit. Din greu.

Pe lângă colaborarea cu diverse publicații și scrierea unor recenzii de cărți, Woolf a reușit să suplimentească veniturile familiei angajându-se cu jumătate de normă la seral.

A trăit o poveste de dragoste platonică cu soțul surorii ei

Probabil cele mai mari tensiuni ale relației dintre Virginia Woolf și sora ei, Vanessa Bell, au fost cauzate de apropierea dintre Woolf și soțul Vanessei, criticul de artă Clive Bell, o poveste de dragoste neconsumată, însă foarte intensă din punct de vedere al emoțiilor celor doi.

A fost logodită cu un biograf celebru

Virginia Woolf a fost logodită pentru o scurtă perioadă de timp cu biograful Lytton Strachey, prieten de familie și proprietarul uneia dintre cele mai impresionante… „bărbi” ale epocii sale. Deși homosexual declarat, Strachey îi dezvăluia în scris fratelui său că manifesta un interes aparte pentru Virginia.

„Am cerut-o în căsătorie pe Virginia și mi s-a spus da, moment în care am realizat cât de ciudat mi se pare tot acest episod. Dar simțurile ei uimitoare s-au dovedit a salva situația, pentru că și-a dat seama că nu este îndrăgostită de mine și, în consecință, am reușit să mă retrag onorabil din această relație”. Mai târziu, Lytton avea să-și găsească o nouă parteneră de viață, pictorița Dora Carrington, o femeie îndrăgostită fără sperananțe de el, iar Virginia avea să se căsătorească cu scriitorul și teoreticianul politic Leonard Woolf.

A scris un roman biografic despre un câine

În 1933, Virginia Woolf a publicat Flush, o poveste despre câinele poetei Elizabeth Barret Browningun. Un patrupet loial, devotat și plin de dragoste pentru stăpâna lui alături de care rămâne în cele mai grele momente ale vieții ei.

Deși la vremea respectivă cartea a avut un mare impact mai ales asupra cititorilor iubitori de animale, cu timpul a fost uitată de critici și a rămas în umbră, fanii cărților ei preferând să se concentreze pe operele mai incisive ale Virginiei Woolf.

Prietenia dintre ea și poetul de război Rupert Brooke

Având în vedere imaginea de scriitoare iconică reprimată și deprimată și felul în care aceasta a fost reprezentată în filme și în cărți, cam greu de imaginat că Virginia Woolf s-a distrat vreodată la viața ei. Dar prietenia cu Rupert Brooke, el însuși un om atins de tot feluri de tulburări psihice, au scos-o puțin din tot ceea ce reprezenta viața burgheză a clasei de mijloc.

Cel puțin pentru o perioadă de timp. Brooke, chiar și prin poeziile sale, încuraja pe oricine să-și găsească pacea prin neopăgânism, un mod de viață experimental care presupunea dormitul în aer liber, munca manuală, cooperarea și interacțiunea cu oamenii din comunitate, mesele ușoare și mersul desculț, un stil de viață cu care a cochetat chiar și Virginia Woolf.

Rivala scriitoarei Katherine Mansfield Cum fiecare mare artist are și un rival, a fost și cazul Virginiei Woolf și a nuvelistei din Noua Zeelandă, Katherine Mansfield. Relația dintre ele a fost, de altfel, mai controversată, pentru că Virginia, pe de-o parte o admira pe Katherine, iar pe de altă parte nutrea o oarecare gelozie față de personalitatea ei. Ambele bisexuale, cu un trecut oarecum asemănător, cu resentimente față de familiile lor opresive care considerau intelectualitatea la femei ca fiind un handicap, cele două aveau, așadar, mai multe lucruri în comun.

Detesa stilul scriitoricesc al lui James Joyce

Între Virginia Woolf și James Joyce a existat mult timp o luptă pentru titlul de „Lider al mișcării literare moderniste”. Cum Virginia nu-l plăcea deloc pe Joyce, iată ce scria despre scriitor într-unul din jurnalele ei . „Am vrut să citesc Ulysses și să vin cu o serie de argumente pro și contra. Am citit până acum 200 de pagini – adică nici o treime; au fost pagini amuzante, fermecătoare, interesante, incitante, asta până la finalul scenei cimitirului; după care m-am afundat în plictiseală, nedumerire, deziluzie și iritare precum un student stânjenit și confuz care-și scarpină coșurile”.

Numele ei adevărat nu este Virginia

Numele real al scriitoarei era Adeline, nume pe care aceasta l-a abandonat mai târziu în favoarea Virginiei Woolf. Anumiți biografi explică această schimbare ca un gest al autoarei de a marca trecerea ei către matruitate. Virginia își dorea o identitate nouă, diferită față de cea reprezentată în copilărie când făcea parte dintr-o familie cu multiple tulburări și insecurități.

Virginia Woolf s-a născut pe 25 ianuarie 1882, la Londra, tatăl ei, Leslie Stephen, fiind istoric şi scriitor, primul editor al Dictionary of National Biography, iar mama, Julia Prinsep Stephen, fost model pentru pictorii pre-rafaeliţi. Virginia a făcut parte dintr-o familie numeroasă, având șapte frați, patru dintre ei vitregi. Virginia Woolf a început să experimenteze de mica arta scrisului, pasiune care avea să-i marcheze restul vieții. A deținut un ziar al familiei, Hyde Park Gate News, în care nota toate anecdotele familiei. Instabilitatea emoțională a Virginiei Wool a fost influențată de multiplele pierderi suferite în familie, începând cu mama ei, în 1895, apoi moartea subită a Stelei, sora vitregă, în 1897, a tatălui, în 1904, căderile nervoase repetate suferite necesitând spitalizarea acesteia. A început să publice în 1905, primele tentative fiind recenzii pentru suplimentul literar al publicaţiei Times. A fost proprietară și de editură, Hogarth Press, împreună cu soțul ei, Leonard. Deși început în 1908, Virginia Woolf a publicat primul roman în 1915, apărut sub titlul „The Voyage Out”. În 1919, l-a publicat și pe al doilea, „Night and Day”. Au urmat apoi Jacob’s Room (1922), Mrs Dalloway (1925), To the Lighthouse (1927) şi The Waves (1931), ultimele trei propulsând-o printre  scriitorii de primă mărime ai modernismului. În 1929, i-a apărut volumul de eseuri cu tematică feministă, A Room of One’s Own, iar în 1937, a publicat romanul The Years.

Pe 28 martie 1941, imediat după ce a terminat romanul Between the Acts, Virginia Woolf a plecat de acasă, şi-a umplut buzunarele cu pietre şi a sărit în apele râului Ouse.

Surse:

https://earlybirdbooks.com/virginia-woolf-facts

https://allthatsinteresting.com/virginia-woolf-suicide-note-death

Vă mai recomandăm să citiți și:

O scriitoare și-a înscenat moartea, iar adevărul a ieșit la iveală printr-o greșeală gramaticală

Jane Austen, scriitoarea care a publicat sub anonimat. „Fii tu însuţi, nu persoana care vrea cel de lângă tine să fii”

Charlotte Bronte, romanciera care a inspirat și influențat nenumărate alte scriitoare

Sylvia Plath, poeta care s-a sinucis la 30 de ani. „Sărută-mă şi vei vedea cât sunt de importantă”