„Un popor care nu se îngrijește de propriile boli și suferințe nu este demn de civilizație.” Fiul unui frizer, afro-americanul Daniel Hale Williams (1856 – 1931) este fondatorul primului spital cu personal interrasial din Statele Unite ale Americii și cel căruia i se atribuie realizarea, în 1893, a primei operații de succes pe inimă din lume.
Williams s-a născut în 1858 în Hollidaysburg, Pennsylvania, fiind al cincilea dintre cei șapte copii ai familiei. Rămas fără tată de timpuriu, tânărul Daniel a început să lucreze ca cizmar, activitate cu care nu a rezonat deloc, astfel că s-a concentrat mai mult pe educație, urmând și terminând studiile în Wisconsin. La 20 de ani, Williams a devenit ucenicul unui fost chirurg, dr. Henry Palmer, continuându-și apoi studiile superioare medicale în cadrul Chicago Medical College.
După ce își termină stagiul medical, Daniel Hale Williams începe să facă practică la o clinică privată dintr-un cartier al orașului Chicago, iar apoi este angajat ca profesor de anatomie la Chicago Medical College, devenind și medic chirug la spitalul City Railway Company. În 1889, guvernatorul statului Illinois îl numește în consiliul de sănătate al statului.
Din cauza discriminărilor care caracterizau acele vremuri, cetățenilor afro-americani li se interzicea internarea în spitale, iar medicilor de culoare li se refuzau posturile de încadrare în instituțiile medicale.
Crezând cu fermitate că toate aceste aspecte sunt absolut greșite și abuzive, în mai 1891, Daniel Hale William deschide un spital în care puteau lucra împreună atât medici albi, cât și de culoare și în care aveau acces nelimitat toți cei aflați în nevoie, indiferent de culoarea pielii sau de religia lor. Clinica oferea și posibilitatea personalului medical de a învăța și practica meserie, iar asistentele de culoare, la rândul lor, puteau fi instruite mai bine pentru profesia lor.
Astfel, proiectul lui Williams devine primul spital interrasial și prima școală de infiermiere din țară – Spitalul Provident și Școala de Instruire pentru Asistente. Unitatea, unde Williams a profesat ca și chirurg, a fost susținută public de faimosul aboliționist și scriitor Frederick Douglass.
În 1893, Williams a continuat să facă istorie. Într-o noapte de vară a aceluiași an, James Cornish, un tânăr din Chicago, este înjunghiat în piept aproape mortal și adus de urgență la Spitalul Provident. Când victima a intrat în șoc cardio respirator, Williams a realizat că în apropierea inimii lui se afla o rană destul de adâncă și a decis să îl opereze imediat. A format o echipă de șase medici (patru medici albi și doi de culoare) cerându-le să îl asiste în timpul operației.
Fără posibilitățile unei transfuzii de sânge sau a unor proceduri chirurgicale moderne, Williams a suturat cu succes artera afectată, apoi, inspectând pericardul (sacul membranos care înconjoară inima), a observant că lovitura de cuțit lăsase o tăietură în apropierea arterei coronare drepte. A spălat rana cu o soluție salină, a ținut marginile palpitatoare cu pense după care le-a cusut.
La doar 51 de zile după ce a fost operat, tânărul Cornish a ieșit din spital, realizarea sa clasificându-l pe Williams drept primul medic care a efectuat cu succes o operație pe cord deschis, evenimentul fiind de asemenea consemnat și în presa vremii. James Cornisah a trăit încă 20 de ani, după operația suferită pe inimă.
În 1894, dr. Daniel Hale Williams este numit în funcția de chirurg șef al Spitalului Freedmen’s din Washington, D.C., cel mai prestigios post medical disponibil atunci pentru afro-americani. În cadrul spitalului, Williams a contribuit cu idei și proiecte care au revitalizat activitatea clinicii, îmbunătățind procedurile chirurgicale, crescând numărul spitalizărilor, lansând servicii de ambulanță și reușind într-un timp scurt să reducă rata mortalității în spital. În 1895, a co-fondat Asociația Medicală Națională pentru personalul medical profesionist de culoare care fusese exclus din Asociația Medicală Americană.
Williams a părăsit Spitalul Freedmen în 1898, s-a căsătorit cu Alice Johnson, cei doi mutându-se la Chicago, acolo unde și-a continuat activitatea în domeniul chirurgiei. În 1913, a devenit singurul membru fondator afro-american al Colegiului American de Chirurgi. Williams a făcut parte din personalul Spitalului Cook County (1903–1909) și al Spitalului St. Luke’s (1912–1931), ambele din Chicago. A publicat mai multe articole despre chirurgie în reviste medicale.
În semn de recunoștință pentru respectul și susținerea pe care le-a acordat comunității medicale reprezentate de persoanele de culoare, și în ziua de astăzi există un „cod albastru” (numit „Dr. Dan”) al camerei de urgență în cadrul Spitalului Universitar Howard. „Cea mai mare mândrie a lui a fost faptul că, direct sau indirect, a contribuit la formarea majorității chirurgilor remarcabili de culoare ai generației actuale”, spunea mai târziu fostul medic chirurg Vivien Thomas (1910 – 1985) despre Daniel Hale Williams.
Dr. Williams a murit în 1931, la 73 de ani.
Surse:
https://columbiasurgery.org/news/daniel-hale-williams-and-first-successful-heart-surgery
https://www.britannica.com/biography/Daniel-Hale-Williams
Cum ne poate feri un consum redus de sare de bolile de inimă?
Test de cultură generală. Cât cântărește inima umană?
Cum îți poate vindeca „hormonul iubirii” inima?
Ludwig van Beethoven: „Trebuie să exprim tot ce am în inimă; acesta este motivul pentru care compun”