Orașul din India care ascunde aur în canalizările sale murdare

Firozabad, cunoscută drept capitala sticlei în India, este faimoasă pentru producția de brățări tradiționale viu colorate. Însă orașul este și sursa unei comori ascunse și extrem de greu obținute.

„El a ars un sari (îmbrăcăminte tradițională pentru femei, în India, n.r.) și din ce a rămas, ne-a înmânat o bucată de argint pur”, povestește un localnic un moment petrecut în Firozabad cu peste 30 de ani în urmă.

• „A fi regină este supraestimat”. Regina Iordaniei: „Suntem mai puternici atunci când ascultăm”
• Test de cultură generală. Cine a fost partenerul lui Mozart?

Bărbatul care a obținut argintul nu era deloc un magician, ci un meșter. La fel ca toți meșterii din Forzabad, el mergea din ușa-n ușă și strângea sari-urile vechi pentru a obține din acestea metalul prețios.

Până în anul 1990, această îmbrăcăminte tradițională era adesea țesută cu fire de argint sau aur pur. De aceea, artizanii căutau ceva mai mult decât haine vechi, ei voiau deșeurile pentru a obține metale prețioase.

Brățările care aduc bunăstare și prosperitate

Fondat în anul 1354 de Firoz Shah Tuglaq, sultanul din Delhi, Firozabad a fost construit ca un oraș-palat, care avea un tip de grandoare proprie.

Astăzi, străzile orașului sunt ticsite de tarabe pline cu brățări colorate din sticlă, care strălucesc sub soarele puternic. Brățările dețin un loc aparte în tradiția indiană, simbolizând prosperitatea și bunăstarea. De aceea, multe dintre femeile din India pot fi văzute purtând la ambele mâini un număr mare de astfel de bijuterii.

Iar Firozabad și-a câștigat denumirea de „Oraș al sticlei și al brățărilor” grație celor aproximativ 150 de fabrici, înființate în jurul unui meșteșug ce are o istorie de mai bine de 200 de ani, informează BBC.

Și cum importurile au fost interzise după cele două războaie mondiale, industria sticlei din Firozabad a cunoscut o evoluție fulminantă. După independența obținută de India în anul 1947, orașul a devenit curând furnizorul principal de sticlă și brățări în întregul stat. Astăzi, aici se realizează 70% din întreaga producție de sticlă din țară.

Gunoaiele care conțin aur

Conform vechii tradiții, brățările produse în oraș erau decorate cu foițe din aur, iar acest lucru presupunea că multe ustensile folosite în timpul procesului de fabricare veneau în contact cu metalul prețios – de la sticle și recipiente în care se afla aurul, la ștergarele folosite la luciu și coșurile de depozitare.

Ulterior, deșeurile provenite din producția de brățări ajungeau în canalizările orașului, fiind astfel creat un izvor secret de bogăție. Iar odată colectat și procesat, gunoiul se transforma în bucăți de aur.

„Pentru cei nefamiliarizați, resturile de materiale sunt doar deșeuri. Însă cunoscătorii înțeleg adevărata valoare a acestor gunoaie”, a spus Mohammad Sultan, proprietarul unui magazin de bijuterii.

„E nevoie de multă răbdare pentru a învăța meșteșugul”

Însuș Mohammad s-a ocupat vreme de 25 de ani cu extracția de aur și a explicat că îndeletnicirea mai este cunoscută astăzi doar de o mână de meșteri.

„E nevoie de multă răbdare pentru a învăța meșteșugul și în niciun caz nu se învață într-o săptămână”, a mai spus acesta.

Consecvența are rezultate: mulți au devenit milionari după ce au stăpânit metoda. Însă aurul a dispărut treptat de-a lungul anilor, iar acum brățările sunt șlefuite cu alte substanțe chimice. Chiar și în aceste condiții, de-a lungul străzilor din Firozabad în continuare pot fi găsite brățări decorate cu fir de aur.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Piese de tezaur de la muzeele din țară, aduse la o expoziție de la Muzeul Țăranului Român

Cetatea dacică de la Sarmizegetusa va fi restaurată

Implantul cerebral care distruge tumori le bombardează cu particule de aur

Curea ornamentată de aur, dezgropată de un fermier ceh