Julian Assange, fondatorul WikiLeaks

Julian Assange (51 de ani), jurnalist și programator australian, fondatorul platformei WikiLeaks, este închis din 2019 într-o închisoare din Londra, după ce a publicat mai multe informații secrete din interiorul Guvernului american, date scurse de informatoarea Chelsea Manning, dintre care unele referitoare la operațiunile militare americane efectuate în Irak și Afganistan.

În momentul de față, este sub vizorul Biroului Federal de Investigații pentru spionaj și furt de proprietate intelectuală a Statelor Unite ale Americii.

• Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
• Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a…

În total, Assange a publicat 10 milioane de documente secrete, inclusiv emailuri private ale lui Hillary Clinton, din perioada în care aceasta deținea funcția de secretar de stat. Această scurgere de informații i-au afectat imaginea lui Hillary Clinton, ratând președinția Statelor Unite.

Micul hacker

Încă din adolescență, Julian Assange a demonstrat abilități neobișnuit de dezvoltate în domeniul computerelor și, sub porecla „Mendax”, a reușit să spargă mai multe sisteme securizate, inclusiv pe cele de la NASA și Pentagon. În 1991, autoritățile australiene i-au adus 31 de acuzații pentru infracțiune cibernetică, Assange pledând vinovat în fața celor mai multe dintre ele. Din fericire pentru el atunci, adolescentul hacker Assange nu a primit decât o amendă destul de nesemnificativă, iar judecătorul a decis că faptele sale sunt doar rezultatul curiozității vârstei.

A studiat fizica la Universitatea din Melbourne și a fost consultant în securitatea computerelor.

Despre WikiLeaks

În 2006, împreună cu un grup de experți în domeniul computerelor și ai internetului, a creat organizația media non-profit WikiLeaks folosind-o pentru a publica documente și informații secrete.

„Am devenit foarte buni si niciodată nu am pierdut vreun caz sau vreo sursă, dar nu putem să ne așteptăm ca toată lumea să facă eforturile extraordinare pe care le facem noi”, spunea Assange, într-un interviu pentru BBC.

WikiLeaks a dat publicității peste 500 de mii de documente

Prima informație lansată pe WikiLeaks a avut loc în decembrie 2006 și a fost un mesaj ul unui lider somalez care încuraja folosirea unui grup de oameni înarmați în scopul asasinării mai multor oficiali guvernamentali. A urmat o serie de alte informații, inclusiv detalii despre unitatea de detenție a armatei americane din Guantaname Bay, Cuba, apoi dezvăluirea unei liste secrete cu membrii Partidului Național Britanic, documente interne ale mișcării Scientologice și o serie de e-mailuri venite și plecate din interiorul University of East Anglia’s Climatic Research.

În 2010, WikiLeaks a dat publicității peste 500 de mii de documente obținute cu ajutorul unui informatician din cadrul armatei americane, majoritatea informațiilor făcând referire la războaiele purtate de SUA în Irak și Afganistan. De asemenea, multe date publicate erau despre eforturile din culise ale SUA de a izola politic și economic Iranul, ca rezultat al îngrijorărilor față de dezvoltarea armelor nucleare din Iran. Administrația Barack Obama a condamnat atunci acțiunile WikiLeaks considerând că scurgerile de informații pun în pericol securitatea națională a Statelor Unite ale Americii.

Acuzat de viol

Pus în urmărire de statul suedez în urma unor acuzații de viol, Assage a fost arestat la Londra în 2010, după care eliberat pe cauțiune. Considerând cazul lui Assange unul de importanță publică generală, Înalta Curte Britanică a recomandat ca acesta să fie audiat de Curtea Supremă, moment în care Assage a solicitat direct Curții Supreme o audiere finală pe această problemă, potrivit Britannica.

Aflat în arest la domiciliu în Norfolk, Assange a înregistrat mai multe interviuri care au fost difuzate mai apoi sub forma unui talk show ce a debutat online în 2012. Emisiunea, numită The World Tomorrow, și-a început seria de interviuri cu un lider Hezbollah (Hassan Nasrallah).

Refugiat în ambasada Ecuadorului

În iunie 2012, după ce recursul său la extrădare a fost respins de Curtea Supremă, Assange s-a refugiat în ambasada Ecuadorului, cerând azil politic și motivând că extrădarea în Suedia ar putea duce la o eventuală urmărire penală în Statele Unite pentru acțiunile în care fusese implicată WikiLeaks, proces ce i-ar putea aduce pedeapsa cu moartea. Cererea lui Assange a fost acceptată. În timp ce se afla încă în incinta ambasadei Ecuadorului, autoritățile britanice și cele ecuadoriene negociau problema lui Assange.

S-a căsătorit în închisoare

În august, cererea lui Assange a fost acceptată, dar el a rămas închis în ambasada, în timp ce oficialii britanici și ecuadorieni încercau să rezolve problema. Assange și-a început al doilea an între zidurile ambasadei lansând o ofertă pentru un loc în Senatul australian. Între timp, în 2017, mandatul de arestare emis de autoritățile suedeze în urma unor acuzații de viol a fost retras.

În ianuarie 2018, i s-a acordat cetățenia ecuadoriană, dar pe 11 aprilie 2019, i-a fost anulat azilul politic în urma unei serii de dispute cu autoritățile ecuadoriene care au permis poliției britanice în ambasadă pentru a-l aresta pe Assange. Pe 1 mai 2019 a fost condamnat la 50 de săptămâni de închisoare în Regatul Unit. La 23 mai 2019, guvernul Statelor Unite l-a acuzat în continuare pe Assange de încălcarea Legii privind spionajul.

Onorat cu medalia de aur a Fundației pentru Pace din Sydney

După ce au abandonat cazul în 2017, procurorii suedezi au redeschis ancheta în mai 2019, urmând ca în luna noiembrie să o închidă din nou, în lipsa unor dovezi concludente. În perioada șederii lui în Ambasada Ecuadorului, Assange a cunoscut-o pe avocata Stella Moris, iar din 2015 cei doi au început o relație. Au împreună doi copii și pe 23 Martie 2022 s-au căsătorit, în închisoarea de înaltă securitate unde se află încarcerat Assange, HM Belmarsh, la ceremonie participând doi martori și doi gardieni.

În mai 2011, Assange a fost onorat cu medalia de aur a Fundației pentru Pace din Sydney, pentru „curajul său excepțional în susținerea drepturilor omului”, distincție primită anterior și de Nelson Mandela și Dalai Lama.

Australianul încă se află în închisoarea din sud-estul Londrei, unde se spune că s-ar confrunta cu grave probleme de sănătate.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Posibilitatea extrădării lui Julian Assange în SUA, confirmată de o instanță din Marea Britanie

Julian Assange a suferit un AVC în prima zi a apelului la Înalta Curte

Cererea lui Julian Assange de eliberare pe cauţiune a fost respinsă de o instanţă britanică

De ce au apărut statui ale lui Edward Snowden şi Julian Assange la Berlin – VIDEO