Ce trebuie să știm despre Charles Dickens, unul dintre cei mai importanți prozatori englezi
Charles Dickens (1812 – 1870) este cu siguranță unul dintre cei mai mari prozatori englezi și, totodată, poate cel mai important scriitor al Epocii Victoriene.
A publicat aproape 20 de romane și a scris zeci de povestiri și piese de teatru, stilul său scriitoricesc impresionând și captivând cititorul prin sensibilitate și delicatețe în abordarea subiectelor.
Charles Dickens s-a concentrat adesea pe teme legate de viața oamenilor defavorizați, a săracilor, a celor nedreptățiți de soartă și, mai ales, nedreptățiți de atitudinea bogaților față de ei.
Cele mai cunoscute și îndrăgite opere ale lui Charles Dickens
Printre cele mai cunoscute și îndrăgite opere ale lui Dickens se numără „Oliver Twist”, „Poveste de Crăciun”, „David Coperfield” și „Marile speranțe”, creațiile sale literare inspirând nu mai puțin de 180 de filme artistice și seriale.
10 lucruri surprinzătoare despre Charles Dickens:
- Și-a dorit să devină actor. Având în vedere faptul că Dickens chiar avea talent în această direcție, reușind să câștige o audiție la unul dintre teatrele londoneze, acest deziderat al lui din vremea tinereții era o perspectivă cât se poate de realistă. Numai povestea de iubire care s-a înfiripat între el și o tânără domniță, Maria Beadnell, avea să-l determine să renunțe la intențiile sale inițiale. Disperat de faptul că familia iubitei respingea cu hotărâre relația, părinții fetei nedorindu-și un ginere actor, Dickens a lăsat baltă actoria și s-a angajat, cu normă întreagă, într-un birou de avocatură. Gestul său nu a fost suficient de convingător pentru familia Mariei, Dickens eșuând în tentativele de a se căsători cu dragostea lui din acea perioadă;
- A fost jurnalist. Eșecul suferit pe plan sentimental a fost compensat, totuși, cu oportunitatea de a lucra ca jurnalist pentru publicația „The morning Chronicle”, cu această ocazie, evidențiându-și calitățile scriitoricești;
- A scris primul roman la vârsta de 24 de ani. În timp ce lucra ca reporter pe probleme politice, devenise evident faptul că Dickens avea un talent deosebit pentru descrieri. Reputația de scriitor talentat a prins contur odată cu povestirile și relatările sale despre activitatea parlamentară londoneză la care adesea era martor prin prisma meseriei de jurnalist. Aceste relatări au fost cuprinse, mai târziu, într-un volum numit „Sketches by Boz” („Schițele lui Boz”), Boz fiind pseudonimul său literar. În anul 1836, Dickens își publică primul roman „The Pickwick Papers” și, odată cu acest pas, acceptă postul de editor la revista Bentley’s Miscellany, editură care îi publicase romanul;
- A întemeiat o fundație de caritate. Filantrop binecunoscut, Dickens a fost implicat în numeroase acțiuni caritabile, concentrându-se în special pe problemele sărăciei și ale educației copiilor fără posibilități și fără perspective. În anul 1847, a pus bazele propriei organizații de caritate numită „Urania Cottage”. Casa Urania era un adăpost pentru femeile ”căzute în ispite”. Pentru prostituate, mai exact. În acest adăpost, ele aveau posibilitatea să se reabiliteze, să învețe să scrie și să citească;
- A avut un corb pe post de animal de companie. Charles Dickens iubea necuvântătoarele, familia Dickens având grijă, de-a lungul timpului, de mai multe animale. Dintre toate, cel mai faimos animal de companie al scriitorului a fost corbul Grip, care a devenit, la un moment dat, personaj în romanul semnat de el „Barnaby Rudge”;
- A scris „Poveste de Crăciun” în doar 6 săptămâni. Dacă nu cea mai faimoasă scriere a sa, cu siguranță una dintre cele mai îndrăgite opere literare ale lui Charles Dickens este „Poveste de Crăciun” (publicată în 1843). Nuvela lui Dickens tratează într-un mod sensibil și profund povestea unui bătrân avar și ursuz, însingurat și egoist, care respinge orice manifestare sau tentative de afecțiune din partea celor din jur, care îi disprețuiește pe cei săraci și care, în mod miraculos, în pragul sărbătorilor de iarnă, întâlnește fantomele Crăciunului din trecut, prezent și din viitor, care îl ajută, de fapt, să topească stratul de gheață ce-i acoperea inima, retrezind bunătatea din sufletul său. Deși este o poveste despre puterea schimbării și a mântuirii, dar și despre frumusețea tradițiilor din perioada Crăciunului, nuvela nu a fost deloc ceea ce Dickens și-a propus inițial să scrie;
- În anul 1842, s-a publicat un raport parlamentar pe tema explorării și a condițiilor în care copiii lucrau în mine. Dickens, îngrozit de ceea ce a citise, a intenționat ca la rândul lui să vină cu un răspuns public la acel raport pentru a-i face pe cât mai mulți oameni conștienți de condițiile groaznice în care munceau sărmanii copii. Dar s-a răzgândit și a renunțat la idee, realizând că nu foarte mulți se vor înghesui în a citi un astfel de document. Prin urmare, a recurs la geniul său creativ și a început să scrie o poveste. Pe care și-a dorit să o facă plăcută la citire și, totodată, să-i determine pe oameni să reflecteze asupra acțiunilor lor și asupra consecințelor acțiunilor lor;
- A vrut să-și închidă soția într-un sanatoriu. Deși Dickens era cunoscut pentru scrierile sale pline de emoție, în care empatiza cu personajele defavorizate, creionându-le atent, tratându-le cu grijă, generozitate și altruism, se pare că în viața de zi cu zi temperamentul autorului englez era uneori diferit. Căsătorit cu Catherine Hogarth (fiica editorului său), care i-a dăruit de-a lungul vieții nu mai puțin de zece copii, Dickens avea să o înșele în mod repetat pe acesta, sentimentele lui rămânând blocate la prima iubire din tinerețe. Dar pasiunea lui Dickens pentru amanta sa avea să se stingă, scriitorul îndreptându-și mai apoi atenția către o tânără actriță, în vârstă de numai 18 ani, Ellen Nelly Teran. Amorezul Dickens avea la acea vreme 46 de ani… Prins atât de puternic în mrejele actriței Nelly, Charles Dickens a divorțat de soție, după o căsnicie care durase 25 de ani și, mai mult decât atât, potrivit unor scrieri ale unui prieten de familie, autorul ar fi încercat să o interneze cu forța pe fosta lui soție într-un spital de boli psihice;
- Implicat într-o tragedie feroviară. La 9 iunie 1865, Charles Dickens a văzut moartea cu ochii. În timp ce el a supraviețuit, alții nu au fost la fel de norocoși. Zece persoane au murit și patruzeci au fost rănite în accidentul feroviar din Staplehurst. Dickens se întorcea de la Paris, când, la un moment dat, trenul în care se afla a deraiat pe podul Staplehurst, singurul vagon rămas pe pod fiind acela în care se afla Dickens, restul prăbușindu-se în gol. Scriitorul a dat dovadă de empatie și prezență de spirit contribuind la ajutarea răniților și la transportarea lor. Tragicul eveniment a fost transformat, mai târziu, într-o poveste cu stafii – „Omul-semnal”;
- Moartea autorului. Charles Dickens a murit la 9 iunie 1870, în locuinţa sa din Gad’s Hill Place, Kent, în urma unui atac de cord cauzat de oboseală. Avea doar 58 de ani.
Bibliografie:
https://www.nytimes.com/2019/02/23/world/europe/charles-dickens-wife-asylum.html
https://dickensmuseum.com/blogs/charles-dickens-museum/10-surprising-facts-about-charles-dickens
https://www.britannica.com/biography/Charles-Dickens-British-novelist
Vă mai recomandăm să citiți și:
Biroul la care Charles Dickens a scris romanul „Marile speranţe”, expus publicului
Test de cultură generală. Care este cel mai bine vândut roman din toate timpurile?