Aldous Huxley (1894, Godalming, Anglia – 1963, Los Angeles) a fost un scriitor, jurnalist, critic literar, filosof britanic, o personalitate dotată cu o inteligență ieșită din comun ale cărui opere s-au remarcat prin stilul abordat, și anume satire ale societății contemporane și morale convenționale.
Câteva dintre romanele sale foarte cunoscute sunt „Minunata lume nouă”, „Insula”, „Porțile percepției. Raiul și iadul” și „Acele frunze sterpe”. Admiratorii scriitorului vor evidenția, cu siguranță, romanul „Minunata lume nouă”, lucrare considerată a fi una dintre cele mai importante opere ale secolul XX și care prezintă într-o manieră întunecată perspectiva viitorului.
Aldous Huxley a făcut parte dintr-o familie de oameni dotați. Bunicul, de exemplu, a fost biologul și naturalistul T.H. Huxley, mare susținător al teoriei evoluției lui Charles Darwin, tatăl a fost scriitor și profesor, iar mama, om de literatură la rândul ei, a fost descendenta poetului englez Matthew Arnold.
Deși atras de biologie, dorindu-și să devină om de știință, planurile destinului nu au coincis cu dezideratele sale. Atins fiind de o boală (keratită) care i-a afectat în mod evident vederea (orbind parțial și având mari dificultăți de citire) Huxley a abandonat biologia dedicându-se cu seriozitate literaturii. În ciuda problemelor de vedere pe care le avea, Huxley reușea să citească doar cu ajutorul unei lupe și a picăturilor speciale pentru ochi.
A absolvit Balliol College, Oxford, în 1916, an în care a și publicat primul său volum, colecția de poezii intitulată „Roata arzătoare”.
Preocuparea sa puternică pe care a avut-o pe tot parcursul vieții în ceea ce privește impactul negativ și pozitiv al științei și tehnologiei asupra vieții secolului al XX-lea, în mod accentuat exprimată în ”Minunata nouă lume”, cât și într-unul dintre ultimele sale eseuri, scris pentru volumul „The Great Ideas Today” despre cucerirea spațiului, au determinat calificarea sa ca fiind unul dintre scriitorii și intelectualii reprezentativi ai acelui secol.
Am stabilit deja faptul că Huxley a fost recunoscut drept unul dintre cei mai importanți intelectuali ai timpului său. Scriitorul de origine britanică, prin operele sale revoluționare (a publicat peste 50 de cărți de non-ficțiune, ficțiune, eseuri și poezii), a fost nominalizat de nouă ori la Premiul Nobel pentru Literatură și ales Companion of Literature de RSL (The Royal Society of Literature) în 1962. Avea o minte luminată, enciclopedică, stăpânea într-un mod impresionant arta conversației, calități care l-au plasat, incontestabil, printre personalitățile marcante din Anglia acelei perioade.
„Toată lumea aleargă după fericire, iar rezultatul e că nimeni nu-i fericit. Fiindcă toţi au apucat-o pe un drum greşit. Întrebarea care ar trebui pusă nu este: De ce nu suntem fericiţi şi cum să ne distrăm, ci Cum să-L mulţumim pe Dumnezeu şi de ce nu suntem mai buni? Căci nu urmărind fericirea ai s-o găseşti, ci urmărind salvarea sufletului. Pe vremea când oamenii erau înţelepţi, în loc să fie doar şmecheri, ei îşi clădeau viaţa în funcţie de salvarea sau condamnarea sufletului şi nu în funcţie de faptul că le mergea bine sau rău. Dacă acum te simţi fericit, este pentru că ai încetat să-ţi mai doreşti să fii fericit şi ai început să te îndrepţi. Fericirea seamănă cu cocsul – e un produs secundar, derivat în procesul de producere al altuia.” (Punct contrapunct, 1928)
Bibliografie:
https://www.britannica.com/biography/Aldous-Huxley
https://rsliterature.org/rsl-event/whats-so-great-about-aldous-huxley/
https://www.10interestingfacts.com/facts-about-aldous-huxley.html
https://cartoonresearch.com/index.php/aldous-huxleys-version-of-the-disney-alice/
„Ferma Animalelor”, unul dintre cele mai importante romane ale lui Orwell
British Council şi-a cerut scuze pentru respingerea unui eseu al lui George Orwell acum 70 de ani