„Obișnuiam să cred că sunt cel mai ciudat om din lume. Apoi, m-am gândit că sunt atâția oameni pe lume, încât trebuie să mai fie cineva ca mine, care să se simtă la fel de bizar și de defect precum o fac eu. Mi-o imaginez că este acolo, undeva, gândindu-se și ea la mine. Așadar, sper că dacă ești acolo și citești asta acum, să știi că, da, este adevărat, sunt aici și sunt la fel de ciudată ca tine”, scria Frida Kahlo (1907 – 1954), pictorița mexicană reprezentantă a stilului suprarealist, într-unul dintre jurnalele ei.
Frida nu a fost ciudată. A fost unică. Frida a fost culoare, formă, simbol și artă. A fost abundență. De trăiri, de sentimente, exprimate verbal, în scris, vestimentar, dar mai ales pictate.
Frida a fost pictorița pe care unii au identificat-o în primul rând cu acea femeie interesantă, cu un stil aparte, femeia aceea brunetă, mândră, cu o idee de mustață ce-i umbrește trăsăturile bine conturate, cu sprâncenele unite, cu gâtul lung și coronițele de flori mari purtate pe cap.
Dar, desigur, dincolo de înfățișarea sa, Frida Kahlo a fost o inovatoare în arta picturii și chiar a vestimentației (hainele ei erau o combinație a elementelor mexicane și europene și, de asemenea, stilul ei combina cultura mexicană cu tradițiile amerindiene). Frida a fost un brand. Pe care și l-a construit singură cu mare talent.
Frida Kahlo s-a născut și a murit într-o casă albastră. Casa părintească, acum un adevărat muzeu istoric care, din 1997, este vizitată anual de mii și mii de turiști. Casa Azul se află în cartierul Coyoacan, unul dintre cele mai frumoase și cele mai vechi cartiere culturale din Mexico City.
Casa albastră este un univers vizual deosebit. Este un spectacol de senzații, de culori, de obiecte. Locul unde artista, atinsă de infirmitățile cauzate de un accident de tramvai, și-a pictat propriile suferințe.
Tavanul dormitorului ei fusese dotat cu o imensă oglindă, tocmai pentru a-i facilita realizarea autoportretelor (Frida era imobilizată la pat…). Casa albastră a fost și locul unde artista a trăit alături de marea ei iubire, muralistul Diego Rivera, cu care s-a căsătorit când ea avea doar 22 de ani.
Frida Kahlo a pictat 143 de tablouri, dintre care 55 autoportrete. „Mă pictez pentru că sunt atât de des singură și pentru că sunt subiectul pe care îl cunosc cel mai bine”, spunea ea. Frida a fost subiectul a 34 de cărți și 5 filme. Frida era foarte atentă la felul în care arăta, vestimentația ei fiind o explozie de culoare și stil, mereu frumos și chic accesorizată.
În timpul vieții, și-a expus operele în mari galerii din SUA și Franța. Muzeul Luvru i-a cumpărat una dintre lucrări (în 1939), un autoportret intitulat „Cadrul” („The Frame”), lucrarea fiind prima operă de artă realizată de un artist mexican în sec. 20 cumpărată de celebrul și importantul muzeu.
În 2021, tabloul Fridei intitulat „Diego y yo”, un autoportret în care îi apare imprimat pe frunte chipul soțului Diego Rivera, a fost achiziționat la o licitație care s-a ținut în New York cu fabuloasa sumă de 34,9 milioane de dolari, doborând astfel recordul pe care îl stabilise un alt tablou al ei, vândut în 2016 cu 8 milioane de dolari. „Diego y yo” este cea mai scumpă operă de artă latino-americană din istorie vândută la licitație.
Bibliografie:
https://www.fridakahlo.org/self-portrait-the-frame.jsp
https://www.fridakahlo.org/frida-kahlo-facts.jsp
https://www.nytimes.com/2019/01/31/arts/design/frida-kahlo-booklyn-museum.html
Velazquez, cel mai important pictor spaniol și un gigant al vremurilor sale
Giotto, cel mai important pictor italian al secolului al XIV-lea
Theodor Pallady, marele pictor român care a influențat opera „La Blouse Roumaine”
Nicolae Grigorescu, pictorul care nu și-a uitat niciodată originile