Aflat la aproximativ 15 kilometri de București, pe malul stâng al râului Colentina, Palatul Mogoșoaia a aparținut timp de aproape 120 de ani familiei Brâncoveanu.
Palatul a fost construit în stil românesc renascentist, cunoscut și drept stil Brâncovenesc. Domeniul de peste 12 hectare reunește elemente venețiene și otomane, fiind alcătuit din Palatul Mogoșoaia, curtea interioară, Turnul Porții, Cuhnia (adică bucătăria veche), Vila Elchingen (vechea casă de oaspeți), ghețăria, cavoul familiei Brâncoveanu și sera de flori.
De asemenea, în parcul Palatului de la Mogoșoaia se mai găsesc Biserica „Sfântul Gheorghe”, livada și grădinile adiacente. Domeniul de la Mogoșoaia are, fără îndoială, o istorie bogată.
Constantin Brâncoveanu a construit Palatul de la Mogoșoaia până în 1702, utilizând stilul brâncovenesc, folosit anterior și la un alt palat al voievodului, cel de la Potlogi. Lucrările de construire au fost finalizate în data de 20 septembrie 1702. Deși data începerii lucrărilor nu este cunoscută, Brâncoveanu a început să cumpere teren în zonă încă din 1681.
Imediat după execuția lui Constantin Brâncoveanu, din august 1714, averea familiei a fost confiscată de otomani, iar palatul a fost transformat în han. Însă, Palatul Mogoșoaia a fost răscumpărat de domnitorul Ștefan Cantacuzino, revenind apoi lui Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, și rămânând în posesia familiei până la începutul secolului XIX.
Palatul Mogoșoaia a fost devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768 – 1774, iar o altă distrugere a avut loc în timpul revoluției din 1821, atunci când ultimul urmaș al familiei, Grigore Brâncoveanu, a fugit la Brașov și clădirea a fost ocupată de panduri. Fiica adoptivă a lui Grigore Brâncoveanu, Zoe Mavrocordat, a moștenit Palatul Mogoșoaia după moartea acestuia. Ulterior, prin căsătoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu, domeniul a trecut în familia Bibescu și a fost renovat între 1860 și 1880. Nicolae Bibescu a renovat, de asemenea, cavoul familiei din parcul Palatului și Vila Elchingen.
Clădirea veche a rămas nelocuită până în 1911, atunci când Maria-Nicole Darvari a vândut Palatul de la Mogoșoaia vărului său George-Valentin Bibescu, iar acesta l-a oferit drept cadou de nuntă soției sale, Martha.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Palatul de la Mogoșoaia a servit drept loc de întâlnire pentru diplomații aliați, fiind timp de câteva luni închiriat delegației elvețiene din România. După data de 6 martie 1945, domeniul a fost naționalizat cu forța de guvernul comunist. Totuși, Martha Bibescu a obținut de la autorități declararea de monument istoric pentru Palat, care încă se mai afla în posesia sa. Martha Bibescu a plecat definitiv din România în septembrie 1945, iar Palatul Mogoșoaia a rămas la fiica sa Valentina și soțul acesteia, Dimitrie Ghika-Comănești.
În zilele noastre, Palatul Mogoșoaia găzduiește Muzeul de Artă Brâncovenească, fiind un important punct de atracție pentru turiști, dar și pentru numeroase evenimente culturale. Printre acestea se numără și festivalul de muzică Fall in Love, un eveniment ce reunește unii dintre cei mai apreciați artiști ai momentului, de peste hotare și din România.
Festivalul Fall in Love anunță programul pentru trei zile de poveste la Palatul Mogoșoaia
Liam Gallagher şi-a anulat concertul de la Fall In Love de la Mogoşoaia, din motive de securitate
Domeniul Palatului Ştirbey, cu o istorie care începe în secolul XIX, scos la vânzare
Palatul CEC, una dintre cele mai emblematice și solide clădiri ale Bucureștiului