Limbi pe cale de dispariție. 1.500 de limbaje riscă să fie pierdute în acest secol

Un studiu unic la nivel mondial avertizează că 1.500 de limbi pe cale de dispariție nu vor mai fi vorbite până la sfârșitul acestui secol.

Studiul, condus de Universitatea Națională Australiană (ANU), a identificat predictori care indică faptul că limbile pe cale de dispariție se află la un risc ridicat.

• Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
• Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a…

Profesorul Lindell Bromham a spus că din cele 7.000 de limbi recunoscute din lume, aproximativ jumătate sunt în prezent pe cale de dispariție.

„Am descoperit că, fără intervenție imediată, pierderea limbajelor s-ar putea tripla în următorii 40 de ani. Și până la sfârșitul acestui secol, 1.500 de limbi ar putea înceta să fie vorbite”, explică profesorul.

Publicat în Nature Ecology and Evolution, studiul arată cea mai largă gamă de factori care pun sub presiune limbile pe cale de dispariție.

Legătura dintre drumuri și limbaj

O constatare a fost că mai mulți ani de școală au crescut nivelul de periclitare a limbii. Cercetătorii spun că aceasta arată că trebuie să construim programe care să susțină educația bilingvă, încurajând atât cunoașterea limbilor indigene, cât și utilizarea limbilor dominante la nivel regional.

„În cei 51 de factori sau predictori pe care i-am investigat, am găsit și câteva puncte de presiune cu adevărat neașteptate și surprinzătoare. Acestea au inclus densitatea drumurilor”, a spus profesorul Bromham.

„Nu contactul cu alte limbi locale este problema; de fapt, limbile aflate în contact cu multe alte limbi indigene tind să fie mai puțin amenințate”, spune Lindell Bromham.

„Dar am descoperit că cu cât sunt mai multe drumuri care leagă satele de orașe și județele între ele, cu atât este mai mare riscul ca limbile să fie puse în pericol. Este ca și cum drumurile ar ajuta limbile dominante să strivească alte limbi mai mici”, continuă profesorul.

Cercetătorii spun că descoperirile au, de asemenea, lecții importante pentru păstrarea multora dintre limbile pe cale de dispariție vorbite de popoarele Primelor Națiuni din Australia.

„Australia se diferențiază în mod ciudat prin faptul că are una dintre cele mai mari rate de pierdere a limbii la nivel mondial”, a spus profesorul Felicity Meakins, de la Universitatea din Queensland.

„Înainte de colonizare se vorbeau peste 250 de limbi ale Primelor Națiuni, iar multilingvismul era norma. Acum doar 40 de limbi sunt încă vorbite și doar 12 sunt învățate de copii”, a continuat Meakins.

„Limbile Primelor Națiuni au nevoie de finanțare și sprijin. Australia cheltuiește anual doar 20,89 de dolari pe cap de locuitor din populația indigenă pe limbi străine, ceea ce este abisal în comparație cu 69,30 de dolari din Canada și 296,44 de dolari din Noua Zeelandă”, spune profesorul.

Multe dintre aceste limbi pe cale de dispariție încă au vorbitori fluenți

Profesorul Bromham a declarat că, pe măsură ce lumea intră în Deceniul UNESCO al limbilor indigene în 2022, concluziile studiului au fost o reamintire vitală că este nevoie urgentă de mai multe măsuri pentru a păstra limbile cu risc.

„Când o limbă este pierdută sau „Doarme”, așa cum spunem pentru limbile care nu mai sunt vorbite, pierdem atât de mult din diversitatea noastră culturală umană. Fiecare limbă este genială în felul ei”, este de părere Bromham.

„Multe dintre limbile care se prevede că se vor pierde în acest secol au încă vorbitori fluenți, așa că există încă șansa de a investi în sprijinirea comunităților pentru a revitaliza limbile indigene și a le menține puternice pentru generațiile viitoare”, concluzionează profesorul.

Vă recomandăm să citiți și:

Muzeul ASTRA din Sibiu a obținut distincția Tripadvisor Travelers Choice Award 2021

Albert Camus, filosoful născut într-o lume copleșită de războaie și revolte

Inscripția din parcul arheologic Beit Guvrin-Maresha care îi contrariază pe academicieni

Portret al scriitorului britanic Charles Dickens, dispărut 150 de ani, descoperit din întâmplare, va fi expus