Sven Hassel s-a născut în 1917 în micul oraș danez Frederiksborg, într-o familie săracă din clasa muncitoare. Însă, tocmai aceste condiții l-au făcut să se înroleze în marina comercială la vârsta de doar 14 ani. Cinci ani mai târziu, la vârsta de 19 ani, Sven își finalizase serviciul militar obligatoriu sperând la un viitor mai bun.
Cu toate acestea, în ciuda eforturilor, Sven Hassel trăia într-o lume afectată de o criză economică accentuată, fiind înconjurat de un nivel de șomaj aflat în creștere. Asta l-a făcut să caute un trai mai bun și să se mute în Germania, în speranța că acolo își va găsi de muncă.
Însă, nici în Germania, Sven Hassel nu a reușit să-și găsească un loc de muncă, fiind nevoit să se întoarcă la ceea ce cunoștea deja prea bine: armata. Hassel a ales să se înroleze în armata germană (Wehrmacht) ca voluntar în 1938. Inițial, Hassel s-a înrolat în Regimentul 2 de Cavalerie, iar mai târziu în regimentele 11 și 27 Panzer (ambele din Divizia Panzer a 6-a). În timpul războiului, Hassel ajunsese la un umil voluntar tocmai până la gradul de locotenent, primind chiar și Crucea de Fier de clasa 1 și 2.
Una dintre consecințele luptei alături de nemți, odată cu încheierea războiului în 1945, a fost că a petrecut mult timp în diferite lagăre ca prizonier de război. Acestea au inclus perioade scurte în lagărele rusești, americane și franceze. Odată eliberat și întors acasă în Danemarca, cetățenia germană a lui Sven Hassel a fost revocată, iar acesta a fost condamnat inițial să execute 10 ani după gratii pentru trădare într-o închisoare daneză. În cele din urmă, în 1949, amnistia a fost acordată majorității deținuților politici, astfel că le-a fost redusă pedeapsa.
În timp ce își ispășea pedeapsa la unul dintre aceste lagăre, Sven Hassel a început să scrie prima sa carte. „Legiunea Condamnaților” a fost publicată pentru prima dată în Danemarca în 1953. Cu toate acestea, cartea nu a fost bine primită de industria editorială de la acea vreme, fiind respinsă de 12 edituri în total, înainte de prima lansare. În mod remarcabil, chiar și până în prezent, „Legiunea Condamnaților” este singurul roman danez care a fost vândut consecutiv de mai bine de șapte decenii de la prima sa ediție.
În 1957, Sven Hassel s-a îmbolnăvit grav de o boală rară pe care medicii nu au putut să o diagnosticheze. Simptomele sale s-au agravat treptat până când a ajuns să sufere de o paralizie aproape totală. Pierduse considerabil în greutate și era doar o umbră, ajungând să cântărească 38 de kilograme. Hassel a fost forțat să renunțe la slujba sa de la acel moment, fapt ce, la rândul său, a lăsat familia fără un venit.
Abia după ce a fost internat la Institutul de Medicină Tropicală Bernhard Nocht din Hamburg, Germania (la sfatul medicilor săi din Danemarca), medicii au reușit să descopere sursa bolii sale, o febră neobișnuită originară din regiunea Caucaz, și, prin urmare, să îl trateze. Sven Hassel ar fi contractat virusul în timp ce era trimis în zonă ca soldat în armata germană. Din această cauză, Hassel a primit tratament în mod gratuit (îngrijirile medicale ar fi fost de altfel foarte costisitoare și aproape inaccesibile). Hassel s-a recuperat complet în decurs de un an.
La scurt timp după aceea, soția sa l-a încurajat să scrie din nou. Sven Hassel a continuat seria cu „Blindatele morții”, al doilea său roman, iar câțiva ani mai târziu a scris „Camarazi de front”. Hassel a avut succes în Danemarca, fapt ce a dus la acorduri internaționale de publicare. Scrierile sale au fost traduse și vândute în lumea întreagă, acesta devenind un autor de bestseller, potrivit paginii oficiale dedicate scriitorului.
În 1964, cu mijloacele necesare acum disponibile, Sven Hassel și familia s-au mutat în Spania, acesta fiind inspirat de spaniolul Arturo Barea, unul dintre scriitorii săi preferați. Sven Hassel a continuat să creeze o serie de 14 romane inspirate din cel de-Al Doilea Război Mondial, folosindu-se de propriile sale întâlniri și experiențe de pe front.
Romanele anti-război ale lui Sven Hassel îl înfățișează pe soldatul obișnuit, arătând cititorului ce se ascunde în spatele medaliilor și a faptelor de eroism. Acești soldați nu sunt oameni care declanșează războaie, ci sunt folosiți în schimb ca pioni obligați să lupte împotriva lor. Romanele nu sunt bazate doar pe propria experiență a autorului în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ci încorporează și elemente fictive, accentuate cu un simț al umorului extrem de ingenios. Trebuie remarcat faptul că scrierile sale, bazate pe propriile experiențe, nu ar trebui considerate piese documentare autobiografice sau istorice. Sven Hassel spera doar să poată avertiza generațiile mai tinere cu privire la atrocitățile războiului, subliniind că războiul este ultima soluție exploatată de politicieni imperfecți.
Sven Hassel s-a stins din viață la data de 21 septembrie 2012 la Barcelona, Spania, acolo unde locuia încă din 1964.
Cehov, marele scriitor răpus de o boală cumplită
Viața marelui scriitor Lev Tolstoi, excomunicat din Biserica Ortodoxă Rusă
Voltaire, unul dintre cei mai importanți scriitori din literatura franceză
Junimea, societatea care a descoperit cei mai importanți scriitori români ai secolului XIX