O femelă de rechin dintr-un acvariu din Italia a născut un pui deși nu a mai avut contact cu masculi de 10 ani

„Nașterea virgină” foarte rară a unui rechin într-un acvariu din Italia ar putea fi prima de acest fel, au spus oamenii de știință.

Puiul femelă de rechin din specia Mustelus mustelus, cunoscut drept Ispera sau „speranță” în malteză, s-a născut recent la Acvariul Cala Gonone din Sardinia de către o mamă care a împărțit în ultimul deceniu un bazin cu o altă femelă și niciun alt mascul.

• 15 lucruri mai puțin știute despre Chris Rea
• Test de cultură generală. De ce se spune că potcoavele aduc noroc?

Acest fenomen rar, cunoscut drept partenogeneză, este rezultatul abilității femelei de a-și fertiliza singură propriile ovule în scenarii extreme. Partenogeneza a fost observate în peste 80 de specii de vertebrate, inclusiv rechin, pești și reptile, însă acesta ar putea fi primul caz documentat la un rechin din specia Mustelus mustelus.

„Fenomenul a mai fost documentat”

„Fenomenul a mai fost documentat la mai multe specii de rechini și pisici de mare. Însă, fenomenul este dificil de detectat în sălbăticie, așa că tot ce știm provine de la animale aflate în captivitate”, explicat Demian Chapman, director al programului de conservare a rechinilor și pisicilor de mare de la Laboratorul Marin și Acvariul Mote din Florida.

Partenogeneza poate avea loc destul de rar, însă a fost observată la multe tipuri de rechini, potrivit Live Science.

„Partenogeneza este cunoscută la aproape 15 specii de rechini și pisici de mare. Cel mai probabil, multe specii o fac”, a adăugat Chapman.

Partenogeneza, o ultimă soluție pentru femele

Oamenii de știință au observat partenogeneza de cele mai multe ori în cazul rechinilor-covor, pentru că aceștia sunt specii des întâlnite în acvarii. Cu toate acestea, partenogeneza poate avea loc atât în cazul rechinilor ovipari (care depun ouă) cât și la cei vivipari (care nasc pui vii).

În sălbăticie, partenogeneza poate fi o ultimă soluție pentru femelele care nu pot găsi un partener, atunci când au fost separate de alți indivizi din specia lor sau atunci când se resimt efectele activității umane, precum schimbările climatice sau pescuitul excesiv. Uneori, poate fi vorba și de presiuni ale selecției naturale, precum boli și prădători, care au eliminat masculii. În acvarii, separarea de masculi sau perioadele îndelungate de izolare pot declanșa reacția naturală la femele.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un studiu sugerează că și rechinii ar forma „prietenii” de lungă durată

Oase de 3.000 de ani dezvăluie cea mai veche victimă a unui rechin descoperită vreodată

Rechinii au dispărut aproape în totalitate în urmă cu 19 milioane de ani și nu și-au mai revenit niciodată

Uriașii rechini Megalodon ar fi fost mult mai mari decât s-a crezut