În anul 1893, aflat la locuința de la Câmpina a chimistului Constantin Istrati, savantul Bogdan Petriceicu Hașdeu, admira împrejurimile și parcul din apropierea proprietății prietenului său. Atunci, B.P. Hașdeu s-a decis să cumpere parcul pentru a construi acolo un castel în memoria fiicei sale Iulia, care murise de tuberculoză cu doar câțiva ani mai devreme.
Iulia Hașdeu, o tânără intelectuală supradotată, a murit la doar 18 ani de tuberculoză, iar de atunci tatăl său a consacrat un adevărat cult pentru fiica sa iubită. La fel ca Victor Hugo, savantul B.P. Hașdeu a ales calea spiritismului pentru a se consola și pentru a încerca să comunice cu lumea de apoi.
Castelul Iulia Hașdeu a fost construit între 1894 și 1896, după planurile lui B.P. Hașdeu, inspirat la rândul său de ședințele de spiritism prin care încerca să ia legătura cu fiica sa. Conform planului inițial, castelul ar fi trebuit să fie mai degrabă o catedrală, însă în timp a fost modificat până a ajuns la forma sa finală. Castelul dispune de trei turnuri crenelate de piatră, cel din mijloc adăpostind templul. Pe ușa de piatră poate fi observată stema familiei Petriceicu, deviza familiei Hașdeu („Pro fide et patria”) și cuvintele „E pur si muove”, rostite de Galileo Galilei. Ușa se rotea, aceasta fiind intrarea principală în castel.
Deasupra ușii poate fi văzut Ochiul Lumii, iar pe creneluri se poate citi data de 2 iulie, cea la care B.P. Hașdeu obișnuia să le celebreze în mod simbolic pe cele două Iulii ale sale, soția și fiica.
La 25 august 1907, B.P. Hașdeu s-a stins din viață. Soția sa murise cu cinci ani mai devreme. În afară de castel, cei doi mai ridicaseră trei case. Două dintre acestea au fost demolate după cel de-Al Doilea Război Mondial, deși starea construcțiilor era bună. A treia casă adăpostește și în ziua de astăzi biblioteca, arhiva și sala de lectură a Muzeului Memorial „B.P. Hașdeu”.
După moartea savantului, executorii s-au confruntat cu problema întreținerii castelului. În timp, castelul a ajuns în paragină. Totodată, numeroase persoane au pătruns în edificiu și l-au prădat. Au fost furate piese de mobilier, cărți, obiecte de uz și de artă plastică și decorativă. Presa interbelică locală și centrală atrăgea atenția asupra „templului metafizic” al lui Hașdeu ajuns „o paragină scumpă”.
În anii 1950, istoricii literari Perpessicius și Călinescu se pronunțau în privința importanței monumentului și pentru crearea în incinta sa a unui muzeu închinat savantului B.P Hașdeu și ilustrei sale familii.
La începutul anilor 1960, Castelul Iulia Hașdeu figura deja în lista monumentelor de arhitectură și era secție a Muzeului Regional de Istorie. După consolidarea, repararea și restaurarea edificiului în aprilie 1965, Muzeul Memorial „B. P. Hașdeu” a fost deschis pentru vizitare.
Din nefericire, la cutremurul din 4 martie 1977 zidurile structurii au crăpat, amenințând să se prăbușească. Imediat după aceea, muzeul a fost închis iar monumentul a fost supus din nou unui proces îndelungat de reparații și restaurări, unele dintre acestea nefiind încheiate nici până astăzi.
Castelul Cantacuzino din Bușteni, palatul în stil neoromânesc construit de Nababul
Castelul Pelișor, locul unde inima Reginei Maria a bătut pentru ultima oară