Palatul Cotroceni, un loc marcat de numeroase evenimente istorice
Palatul Cotroceni, actualul sediu al Administraţiei Prezidenţiale a României, este situat într-un loc cu semnificație istorică și o tradiție de peste 400 de ani.
În perioada 1679 și 1681, în acest loc, la vest de București și pe malul drept al Dâmboviței, pe dealul Cotroceni, domnitorul Șerban Cantacuzino a defrișat o zonă dens împădurită din foștii codrii ai Vlăsiei și a întemeiat o mănăstire.
Astfel, s-a remarcat Biserica „Adormirea Maicii Domnului“, similară din punct de vedere tipologic cu Biserica Episcopală din Curtea de Argeș, precum și un palat domnesc impunător, conceput în stilul baroc, specific tendințelor occidentale europene de la acea vreme.
După Marea Unire, Palatul Cotroceni a trecut prin modificări și adăugiri
Palatul Cotroceni a fost refăcut și modernizat în perioada domniei lui Barbu Dimitrie Știrbei, acesta redecorând palatul în 1852. Mai apoi, Barbu Dimitrie Știrbei a creat un drum nou pentru a facilita legătura cu Bucureștiul. Domnitorul a secționat domeniul mănăstirii, astfel separând zona domnească de cea în care avea să fie amplasată viitoarea Grădină Botanică în 1860.
Numeroase evenimente de o importanță istorică deosebită au avut loc la Palatul Cotroceni. În anul 1821, Tudor Vladimirescu, liderul revoluției, și-a stabilit tabăra aici, astfel că locul a devenit centrul revoluției.
Revoluţia Română de la 1848 își are deznodământul la Palatul Cotroceni, aici fiind rostită proclamația Înaltei Porţi, care o condamnă. După citirea documentului, numeroși revoluționari și figure notabile ale Capitalei au fost arestat și incarcerate la Cotroceni. În perioada lui Alexandru Ioan Cuza, Cotrocenii devin un centru al unității şi modernizării României. De asemenea, în urma dotării şi modernizării, Palatul Cotroceni obține statutul de reședință oficială de nivel european.
Palatul Cotroceni a fost grav afectat de cutremurul din 1977
Apoi, a urmat edificarea palatului princiar, între 1893 și 1895. Noul palat, ridicat de statul român, a fost destinat prințului moștenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. În anul 1918, la Palatul Cotroceni a fost semnat, cu Puterile Centrale, tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la București. După Marea Unire, Palatul Cotroceni a trecut prin modificări și adăugiri efectuate de arhitectul Grigore Cerchez.
Fără îndoială, Regina Maria a lăsat o amprentă inconfundabilă la Palatul Cotroceni, adăugirile și modificările făcute de aceasta fiind mărturie a spiritului său deosebit de artistic.
Palatul Pionierilor a funcționat aici după 1949. Palatul Cotroceni a fost grav afectat de cutremurul din 1977, fiind refăcut în mare parte. Tot atunci a fost construită şi o aripă nouă, aici fiind situat în ziua de astăzi sediul Administraţiei Prezidenţiale a României.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Castelul Cantacuzino din Bușteni, palatul în stil neoromânesc construit de Nababul
Castelul Pelișor, locul unde inima Reginei Maria a bătut pentru ultima oară