”Seismograful invers” care poate fi folosit pentru a stabili riscul de seisme al unei regiuni

Aceste roci indică faptul că în anumite regiuni nu s-au produs cutremure care să pună în pericol integritatea instalațiilor nucleare.

Fotografiile din întreaga lume ne prezintă o serie de roci mari aflate într-un echilibru care poate părea extrem de fragil, numite și PRB, cercetătorii explică faptul că este nevoie de o forță semnificativă pentru a muta aceste roci. Acest aspect i-a determinat, geologii Dylan și Anna Rood, soț și soție, să se întrebe cum ar putea fi folosite aceste mari pietre pentru a descifra istoria cutremurelor, notează BBC.

• Falsificarea relicvelor. Șarlatanii medievali care vindeau mântuirea într-un flacon
• Urâțenia, interzisă în America secolelor XIX și XX. Oamenii mutilați sau deformați nu aveau voie să…

Cercetătorii explică faptul că dacă o piatră aflată într-un astfel de echilibru precar și-a menținut poziția timp de 10.000 de ani fără să se răstoarne, înseamnă că solul din jurul pietrei nu a experimentat cutremure pentru un anumit nivel în tot acest timp. În aceste condiții, PRB acționează ca un „seismograf invers”. „Un seismometru normal înregistrează un eveniment care s-a întâmplat, în timp ce PBR-ul nostru este încă în picioare, așa că înregistrează un cutremur care nu s-a întâmplat. Mai exact, un cutremur mare”, explică cei doi cercetători.

Acest studiu ar putea fi folosit pentru a determina riscurile la care se supune o construcție

Informațiile legate de stabilitatea seismică a unei regiuni sunt cu adevărat utile în cazul construirii unei centrale nucleare sau a unui depozit de deșeuri produse de o astfel de centrală. De asemenea, aceste detalii pot fi folosite și pentru alte proiecte majore de infrastructură, printre care se  pot număra podurile, autostrăzile sau barajele.

Calcularea rezistenței necesare pentru o nouă structură necesită o înțelegere a pericolelor seismice care ar putea fi în mod rezonabil prevăzute în timpul vieții sale. Proiectanții trebuie să știe dacă trebuie să ia în calcul un cutremur la o sută de ani, sau la fiecare 1.000 de ani, sau poate chiar mai mult.  Răspunsul va afecta direct costul unei construcții sigure, precum și costurile unei asigurări pentru dezastre.

Dylan și Anna au arătat acum că orice rocă precară echilibrată din vecinătate poate fi utilizată pentru a stabili stabilitatea unei zone, oferind astfel o metodologie mai simplă decât cea folosită în prezent pentru această sarcină.

Pentru a-și testa teoria, cei doi geologi au realizat o serie de teste pe pietrele aflate în echilibru instabil din apropierea centralei nucleare Diablo Canyon din California, Statele Unite ale Americii. Acele blocuri piatră înalte s-au erodat în aer liber și cu contact minim față de rocile din jur și ar putea cădea, în cazul aplicării unei forțe potrivite. Dar cât de multă forță ar fi nevoie și de cât timp au fost blocurile în această stare de echilibru reprezintă două necunoscute pe care cei doi au încercat să le determine.

Pentru a afla de câtă vreme rociel se află într-o stare de echilibru, oamenii de știință se bazează pe o tehnică care urmărește modificările induse în roci, realizate de către expunerea la particule energetice din spațiu de-a lungul timpului. Atunci când razele cosmice lovesc atomii de oxigen din mineralele de cuarț ale rocilor vor genera elementul radioactiv beriliu-10. Cantitatea de Be-10 în suprafețele blocurilor oferă, prin urmare, o estimare a timpului în care pietrele au fost în situația lor precară.

„Am făcut estimările despre cutremure să fie de două ori mai sigure. Am arătat că un cutremur suficient de puternic pentru a răsturna stâncile echilibrate precar, și care cel mai probabil ar crapa pământul și zidurile clădirilor, nu a fost înregistrat de seismometrele noastre inverse în ultimii aproximativ 21.000 de ani”, explică cercetătorii.

Studiul a fost publicat în AGU Advances.

Citește și:

Franța își închide cea mai veche centrală nucleară. Francois Hollande a promis închiderea sa în urmă cu nouă ani

”Titanicul nuclear”, prima centrală nucleară plutitoare din Rusia, generează electricitate

Cea mai nouă centrală nucleară a Indiei, vizată de un atac informatic

Cea mai mică centrală nucleară din lume. Lungă de doar 6 metri încălzeşte 500.000 de locuinţe