Aglomerarea orbitei, motiv de îngrijorare pentru cercetători

Cercetătorii subliniază faptul că sateliţii de pe orbită reprezintă un pericol din cauza deşeurilor pe care aceştia le produc.

În anul 1957, Uniunea Sovietică a lansat Sputnik 1, de atunci şi până în prezent, anul 2020, există peste 2.700 de sateliţi activi pe orbita terestră şi deşi aceştia reprezintă un avans considerabil al tehnologiei comunicaţiilor, dar şi al instrumentelor spaţiale, astronomii subliniază efectele negative ale unei orbite atât de aglomerate, notează Science Alert.

• „A fi regină este supraestimat”. Regina Iordaniei: „Suntem mai puternici atunci când ascultăm”
• Test de cultură generală. Cine a fost partenerul lui Mozart?

Oamenii de ştiinţă explică faptul că plasarea de noi sateliţi pe orbita terestră creşte considerabil riscul de coliziune dintre deşeurile spaţiale cu echipamentele active. Iar acest risc este în creştere odată cu anunţarea unor noi programe de plasare a unor sateliţi pentru comunicaţii pe orbita joasă: dintre acestea cel mai cunoscut este Starlink, care ar trebui să numere peste 12.000 de sateliţi.

Mai mulți sateliți în orbită, mai multe deșeuri

Companii precum Amazon sau Telesat şi chiar Armata  SUA au anunţat proiecte asemănătoare.

Un număr mare de sateliţi de pe orbită se traduce şi printr-un număr mare de deşeuri, iar cercetătorii explică faptul că acestea pot avea câţiva microni şi pot ajunge la câţiva metri. Stuart Grey, inginer aerospaţial al Universităţii Strathclyde, Scoţia, Regatul Unit, a arătat că există peste 20.000 de obiecte care au peste 10 centimetri pe orbita terestră.

Astronomii amatori anunţă faptul că numărul tot mai mare de sateliţi împiedică realizarea observaţiilor, îngrijorarea lor fiind împărtăşită de către oamenii de ştiinţă profesionişti, aceştia explicând că suprafeţele reflectorizante ale sateliţilor împiedică observarea obiectelor îndepărtate, cu luminozităţii reduse de către telescoapele de la sol.

Problemele cauzate de către aceşti sateliţi se reflectă asupra calităţii datelor pe care oamenii de ştiinţă le vor avea, dar şi în costuri financiare. Mai exact, dat fiind faptul că de-a lungul timpului în infrastructura ştiinţifică s-au investit miliarde de euro, iar aceşti sateliţi fac ca aceşti bani să fie, efectiv, irosiţi.

Soluția găsită de SpaceX

Unele companii, precum SpaceX, lucrează deja la o serie de modificări care să reducă luminozitatea sateliţilor lor, totuşi, asta nu rezolvă problema sateliţilor deja lansaţi şi, mai important situaţia deşeurilor spaţiale. Din această cauză, NASA şi ESA lucrează la un program de curăţare a orbitei de deşeurile care s-au acumulat acolo de-a lungul timpului.

Un astfel de program se poate dovedi esenţial pentru continuarea programelor spaţiale ştiinţifice sau de explorare şi asta deoarece în condiţiile de mediu de pe orbită chiar şi cele mai mici deşeuri reprezintă un potenţial pericol pentru astronauţi, navele sau instrumentele ştiinţifice.

Citeşte şi: