Home » Cultură » Aglomerarea orbitei, motiv de îngrijorare pentru cercetători

Aglomerarea orbitei, motiv de îngrijorare pentru cercetători

Aglomerarea orbitei, motiv de îngrijorare pentru cercetători
Credit foto: Shutterstock
Publicat: 25.05.2020

Cercetătorii subliniază faptul că sateliţii de pe orbită reprezintă un pericol din cauza deşeurilor pe care aceştia le produc.

În anul 1957, Uniunea Sovietică a lansat Sputnik 1, de atunci şi până în prezent, anul 2020, există peste 2.700 de sateliţi activi pe orbita terestră şi deşi aceştia reprezintă un avans considerabil al tehnologiei comunicaţiilor, dar şi al instrumentelor spaţiale, astronomii subliniază efectele negative ale unei orbite atât de aglomerate, notează Science Alert.

Oamenii de ştiinţă explică faptul că plasarea de noi sateliţi pe orbita terestră creşte considerabil riscul de coliziune dintre deşeurile spaţiale cu echipamentele active. Iar acest risc este în creştere odată cu anunţarea unor noi programe de plasare a unor sateliţi pentru comunicaţii pe orbita joasă: dintre acestea cel mai cunoscut este Starlink, care ar trebui să numere peste 12.000 de sateliţi.

Mai mulți sateliți în orbită, mai multe deșeuri

Companii precum Amazon sau Telesat şi chiar Armata  SUA au anunţat proiecte asemănătoare.

Un număr mare de sateliţi de pe orbită se traduce şi printr-un număr mare de deşeuri, iar cercetătorii explică faptul că acestea pot avea câţiva microni şi pot ajunge la câţiva metri. Stuart Grey, inginer aerospaţial al Universităţii Strathclyde, Scoţia, Regatul Unit, a arătat că există peste 20.000 de obiecte care au peste 10 centimetri pe orbita terestră.

Astronomii amatori anunţă faptul că numărul tot mai mare de sateliţi împiedică realizarea observaţiilor, îngrijorarea lor fiind împărtăşită de către oamenii de ştiinţă profesionişti, aceştia explicând că suprafeţele reflectorizante ale sateliţilor împiedică observarea obiectelor îndepărtate, cu luminozităţii reduse de către telescoapele de la sol.

Problemele cauzate de către aceşti sateliţi se reflectă asupra calităţii datelor pe care oamenii de ştiinţă le vor avea, dar şi în costuri financiare. Mai exact, dat fiind faptul că de-a lungul timpului în infrastructura ştiinţifică s-au investit miliarde de euro, iar aceşti sateliţi fac ca aceşti bani să fie, efectiv, irosiţi.

Soluția găsită de SpaceX

Unele companii, precum SpaceX, lucrează deja la o serie de modificări care să reducă luminozitatea sateliţilor lor, totuşi, asta nu rezolvă problema sateliţilor deja lansaţi şi, mai important situaţia deşeurilor spaţiale. Din această cauză, NASA şi ESA lucrează la un program de curăţare a orbitei de deşeurile care s-au acumulat acolo de-a lungul timpului.

Un astfel de program se poate dovedi esenţial pentru continuarea programelor spaţiale ştiinţifice sau de explorare şi asta deoarece în condiţiile de mediu de pe orbită chiar şi cele mai mici deşeuri reprezintă un potenţial pericol pentru astronauţi, navele sau instrumentele ştiinţifice.

Citeşte şi:

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
O terapie genetică inovatoare a vindecat un tânăr de o boală cumplită
O terapie genetică inovatoare a vindecat un tânăr de o boală cumplită
În urmă cu 57 de ani înceta din viaţă, în circumstanţe suspecte, primul om care a ajuns în spaţiu
În urmă cu 57 de ani înceta din viaţă, în circumstanţe suspecte, primul om care a ajuns în spaţiu
Avion întors din drum după ce pilotul a realizat că și-a uitat pașaportul
Avion întors din drum după ce pilotul a realizat că și-a uitat pașaportul
Românii aleg munca la negru din cauza taxelor prea mari, arată un studiu
Românii aleg munca la negru din cauza taxelor prea mari, arată un studiu
România a depus un număr record de brevete anul trecut
România a depus un număr record de brevete anul trecut
Radiografiile toracice ajută la diagnosticul timpuriu al cancerului pulmonar
Radiografiile toracice ajută la diagnosticul timpuriu al cancerului pulmonar
Teatrul românesc la finalul secolului al XIX-lea: „A fost o adevărată psihoză”
Teatrul românesc la finalul secolului al XIX-lea: „A fost o adevărată psihoză”
Oamenii de știință au modificat o genă și au creat găini cu pene de dinozauri
Oamenii de știință au modificat o genă și au creat găini cu pene de dinozauri
Un aisberg desprins din Antarctica a scos la iveală un ecosistem nemaivăzut până acum
Un aisberg desprins din Antarctica a scos la iveală un ecosistem nemaivăzut până acum
Drama regelui Ferdinand I, războiul și un ambasador francez. „Cuvântul `Germania` nu se găsește în tratatul nostru de alianță cu România”
Drama regelui Ferdinand I, războiul și un ambasador francez. „Cuvântul `Germania` nu se găsește în tratatul nostru ...
Richard Donner, de la Superman la Armă Mortală: strategiile vizuale și emoționale ale unui maestru de blockbuster
Richard Donner, de la Superman la Armă Mortală: strategiile vizuale și emoționale ale unui maestru de blockbuster
Clisme cu miere, vindecări și tratamente primite în vis. Turismul medical este o practică veche de mii de ani
Clisme cu miere, vindecări și tratamente primite în vis. Turismul medical este o practică veche de mii de ani
Ceva ciudat se întâmplă cu oamenii care folosesc ChatGPT în exces
Ceva ciudat se întâmplă cu oamenii care folosesc ChatGPT în exces
Psihologia riscului sau cum ajungi să îți asumi decizii fără să regreți ulterior (P)
Psihologia riscului sau cum ajungi să îți asumi decizii fără să regreți ulterior (P)
Inginerii au construit un robot care îți aruncă gumă de mestecat în gură
Inginerii au construit un robot care îți aruncă gumă de mestecat în gură
Test de cultură generală. Care este țara cu cele mai multe tornade?
Test de cultură generală. Care este țara cu cele mai multe tornade?
Roverul Curiosity a descoperit cele mai mari molecule organice de până acum pe Marte
Roverul Curiosity a descoperit cele mai mari molecule organice de până acum pe Marte
Cum va fi vremea de Paște? Meteorologii anunță temperaturi mari, dar și ploi
Cum va fi vremea de Paște? Meteorologii anunță temperaturi mari, dar și ploi