Naşterea lui Iisus Hristos este un moment important pentru miliarde oameni la nivel mondial, aspectele acestei poveşti fiind cunoscute în asemenea detalii încât istoricii nu pot să nu pună la îndoială veridicitatea acestora. „Părerea mea în acest sens, care ar fi şi opinia majorităţii altor savanţi biblici, este că povestea de Crăciun a Evangheliilor este foarte puţin credibilă din punct de vedere istoric”, explică Brent Landau, expert în studii biblice al Universităţii Austin din Texas, citat de către Live Science.
De-a lungul timpului, odată cu scăderea influenţei diferitelor biserici creştine, oamenii de ştiinţă au putut să analizeze povestea Naşterii şi, în funcţie de unghiul abordat, să identifice o serie de aspecte ale acesteia care nu se potrivesc cu realitatea istorică. Una dintre cele mai importante critici care pot fi aduse acestei poveşti din punct de vedere istoric se naşte din multitudinea de detalii pe care Evangheliile le oferă. În primul secol al erei noastre, Iisus era un personaj minor al unei provincii mici a Imperiului Roman, astfel că simplu fapt că există detalii despre naşterea şi viaţa acestuia este incredibil şi îi face pe istorici să fie suspicioşi, după cum explică Ben Witherington III, expert în studii biblice al Seminarului Teologic Asbury din Kentucky şi autor al cărţii New Testament History: A Narrative Account.
Un alt punct de controversă este reprezentat de către data naşterii, în tradiţia creştină, care ulterior a fost adoptată şi la nivelul politicilor diferitelor entităţi politice, anul naşterii este 1 după Hristos, era noastră. Totuşi, folosind diferite abordări, oamenii de ştiinţă au identificat ani diferiţi de naştere.
Johannes Kepler, astronom medieval, a folosit anomalia astronomică reprezentată de către steaua de la Betleem, folosită de către cei trei magi, şi a ajuns la concluzia că Iisus s-ar fi născut în anul 4 al erei sale. Totuşi, după cum explică Judith Weingarten, autoare a cărţii Zenobia: Empress of the East, această dată este greşită din punct de vedere arheologic, biblic şi istoric. Astfel, pentru ca aceste trei condiţii să fie satisfăcute, Iisus ar fi trebuit să se nască în anul 1 înaintea erei sale.
Credit foto: Pixabay
Nici data de 25 decembrie nu pare a sta în picioare, cel mai probabil din cauza importanţei pe care (nu) au accordat-o primii creştini evenimentului, pentru aceştia fiind mult mai importantă. Dr. Weingarten explică că prima consemnare a datei naşterii a fost realizată în anul 336 al erei noastre. Analizarea Evangheliilor a condus la concluzia că naşterea ar fi putut să fi avut loc în primăvară şi nu în iarnă. Cel mai probabil, data de 25 decembrie reprezintă un împrumut simbolic al Saturnaliei, săbătoare dedicată muncilor agricole şi renaşterii agricole. De asemenea, unii cercetători sunt de părere că primii creştini au suprapus naşterea lui Iisus peste naşterea lui Mithra, pentru a converti mai mulţi oameni, între cele două figuri religioase existând mai multe similarităţi, printre care enumerăm data naşterii şi naşterea imaculată.
În ultimii 2.000 de ani, oamenii de ştiinţă au încercat să identifice o serie de anomalii astronomice care să explice Steaua de la Betleem, dar după cum explică cercetătorii, în fiecare an apar diferite fenomene care pot fi clasificate astfel.
În ceea ce priveşte povestea biblică, detaliile sunt de asemenea chestionale. Astfel, dat fiind faptul că cei trei magi călătoreau de la Ierusalim, nu ar fi avut nevoie de îndrumare pentru a ajunge la Betleem, care se află la doar 16 kilometri. De asemenea, este improbabil ca o stea să indice poziţia unei anume locuinţe.
Trebuie să luăm în calcul şi diferenţele culturale legate de modul în care percepem stelele. Dacă pentru noi stelele sunt mase de gaz, pentru antici acestea sunt fiinţe vii, în unele cazuri chiar îngeri. Astfel, dacă luăm în calcul posibilitatea ca Steaua să fie un glob de lumină, atunci cercetătorii ar trebui să se concentreze pe căutarea unor fenomene anormale şi/sau miraculoase la nivel local.
Naşterea lui Iisus este considerată imaculată, ca expresie a divinităţii sale, totuşi asta deschide o serie de speculaţii legate de familia sa. Dacă e să ne concentrăm pe normele culturale ale vremii, naşterea unui copil în afara căsătoriei reprezenta un eveniment scandalos. Din această cauză, istoricii sunt de părere că Maria nu era căsătorită cu Iosif la momentul conceperii lui Iisus, acest lucru având loc mai târziu. Concluzia pe care unii istorici o trag este aceea că, pentru primele persoane care au pus Evangheliile în scris, prima mai mult miracolul naşterii şi nu neapărat situaţia civilă a familiei.
Citeşte şi: