Home » Cultură » Texte dramatice create de Moliere i-au fost atribuite lui Corneille? Polemica a fost rezolvată de cercetători

Texte dramatice create de Moliere i-au fost atribuite lui Corneille? Polemica a fost rezolvată de cercetători

Descopera

Publicat: 01.12.2019

Share:

Cercetătorii au rezolvat polemica privind atribuirea textelor dramatice semnate de Moliere lui Pierre Corneille, o discuţie care începuse în primele decenii ale secolului XX.

Noul studiu stabileşte fără de îndoială faptul că textele lui Moliere nu l-au avut ca autor pe Pierre Corneille, potrivit Mediafax.

Citeşte şi Portretul lui Mozart care s-a vândut cu o sumă uriaşă

Citeşte şi Muzeul de artă "George Oprescu", redeschis după 39 de ani

„În această intrigă ridicolă în care e prins Scapin nu îl mai recunosc pe autorul «Mizantropului»” scria în secolul XVII, Nicolas Boileau în al treilea cânt al Artei Poetice, publicat la un an după moartea celebrului dramaturg francez. Dezbaterea a luat avânt în 1919, când scriitorul Pierre Louÿs a prezentat argumente potrivit cărora Corneille era autorul întregii opere atribuite lui Moliere, dacă nu, măcar al unor fragmente din piesele acestuia.

Teoria a fost reluată la începutul anilor 2000, când au fost trecute în revistă asemănările de stil dintre anumite texte semnate de Moliere şi piesele lui Corneille.

O echipă de specialişti de la Centrul Naţional al Cercetării (CNRS) şi de la École nationale des chartes au folosit un algoritm lingvistic pentru a stabili „ştiinţific” dacă Moliere a scris „Avarul”, ”Bolnavul închipuit” şi „Tartuffe”.

Studiul a urmărit să arate în ce fel ”un actor despre care nu se ştie să fi avut o educaţie literară serioasă, servitor al regelui şi responsabil al unei trupe de teatru, ar fi putut să scrie asemenea capodopere”, arată revista Science Advances.

Florian Cafiero, cercetător CNRS, a lucrat împreună cu Jean-Baptiste Camps, coordonator conferenţiar la École des Chartes, şi a declarat că noul studiu a dovedit fără loc de îndoială că Moliere este autorul textelor: „În toate abordările privind trăsăturile stilistice pe care le-am luat în considerare, Corneille nici măcar nu se apropie de ce a scris Molière. Rezultatul nu lasă loc niciunui dubiu”.

De ce texte lui Molière par că seamănă cu cele ale lui Corneille

Cercetătorii au explicat şi de ce poate să pară că textele celor doi seamănă: ”Teatrul secolului XVII are propriul cod, are reguli legate de părţile poveştii, tipuri de versificare stabilite foarte clar, moduri de a rima specifice. Sursele de inspiraţie sunt aceleaşi. Totul pare să semene”.

Florian Cafiero susţine că autorul „Avarului” este totuşi o excepţie: „Molière se numără printre cei care se individualizează cel mai clar. E foarte uşor să îţi dai seama când o creaţie este a lui. Nu ai cum să te îndoieşti”.

Studiul a fost pornit de la 70 de fragmente semnate de autori din secolul XVII. În ultimă instanţă demersurile au fost concentrate asupra unui număr de 37 de fragmente de Corneille, de fratele acestuia, Thomas Corneille, de Molière, de Rotrou şi de Scarron.

Investigaţia a folosit instrumente de „lingvistică computaţională” prin care se analizează statistic mai multe caracteristici ale textului de la prefixe şi sufixe utilizate, până la modurile în care sunt folosite cuvintele de legătură. ”Aceste mărci folosite inconştient şi identificate lingvistic, pentru mulţi, pot arăta despre ce autor este vorba”, a explicat Florian Cafiero.

Jean-Baptiste Poquelin, cunoscut ca Molière, a trăit între anii 1622 şi 1673. Este considerat creatorul unui nou tip de text teatral comic. A fost dramaturg, regizor şi actor, unul dintre maeştrii satirei comice. Jean-Baptiste Poquelin, cunoscut ca Molière, a trăit între anii 1622 şi 1673. Este considerat creatorul unui nou tip de text teatral comic. a fost un scriitor francez de teatru, director şi actor, unul dintre maeştrii satirei comice. a fost un scriitor francez de teatru, director şi actor, unul dintre maeştrii satirei comice. Printre capodoperele sale se numără „Avarul” (1668), „Amphitryon”(1668), „Tartuffe” (1669), „Le Bourgeois Gentilhomme/ Burghezul gentilom”(1670), „Les Fourberies de Scapin/ Vicleniile lui Scapin”(1671), „Les Femmes savantes/ Femeile savante” (1672) şi „Le Malade imaginaire/ Bolnavul închipuit”(1673). Legenda spune că a murit după ce i s-ar fi făcut rău în timp ce juca în montarea ”Bolnavului închipuit”.