„Panorama comunismului în Moldova sovietică” – o carte pe zi

„34 de specialişti din Republica Moldova – precizează editoarea – oferă o perspectivă clară şi coerentă asupra regimului comunist din această ţară. Sunt aduse în atenţia cititorilor subiecte din istoria, politica şi cultura Moldovei sovietice, mai puţin sau deloc cunoscute şi cercetate în spaţiul românesc: de la formarea şi evoluţia RASSM, deportările staliniste sau foametea de după cel de-al Doilea Război Mondial la simbolurile de stat ale RSSM, politica naţională, religie, învăţământ, minorităţi, legislaţie, patrimoniu cultural, dimensiuni ale cotidianului etc. Dacă în 2018 s-a vorbit mult despre ce a unit provinciile româneşti, în 2019, la 30 de ani de la căderea regimului comunist în România, încercăm să aflăm ce ne desparte, întrucât comunismul, prin politicile sale profund şi constant românofobe, a pus un zid înalt şi lung, cât 46 de ani (1945-1991), izolând şi îndepărtând România de Basarabia. Deşi vecine şi vorbind aceeaşi limbă, «comunismele» noastre s-au dovedit diferite în foarte multe aspecte, care n-au fost niciodată analizate până acum în plan comparativ. Provocare pentru publicul tânăr de ambele părţi ale Prutului, născut în preajma sau după căderea regimului comunist, instrument de lectură pentru specialişti din diverse zone, provocare pentru orice cititor de bună-credinţă care îşi propune să înţeleagă acea perioadă şi acel spaţiu încă aproape exotic”.

Mai spune Liliana Corobca: „Primul aspect care, probabil, va atrage atenţia mai mult este chiar caracterul «panoramic» al volumului: cititorul se va familiariza atât cu fenomene precum deportările, foametea din primele decenii ale regimului comunist, cât şi cu simbolurile Moldovei Sovietice, arhitectura, literatura, teatrul sau muzica acelei perioade. De obicei, ideea de Basarabie este mai familiară pentru românii de aici, iar anii 1945-1991, adică perioada când Basarabia a fost transformată în Moldova Sovietică (RSSM) rămâne şi astăzi o zonă de studiu (şi de interes) mai puţin frecventată şi mai puţin cunoscută. Voi menţiona că am prevăzut aceste întrebări şi capitolul introductiv, excelent scris de Nicolae Enciu, oferă un răspuns punctual şi exhaustiv privind «dezbaterile asupra trecutului totalitar în statele postcomuniste din Europa Centrală şi de Est», apoi e urmărită istoriografia occidentală despre RSSM, cea sovietică, istoriografia din România (1989-2018) şi din Republica Moldova. Devine astfel clar de ce un asemenea volum este atât de necesar astăzi atât pentru publicul din România, cât şi pentru cel din Moldova”.

Autorii, toţi născuţi în Republica Moldova, sunt doctori (habilitaţi) în istorie, reputaţi specialişti în domeniu, academicieni, conferenţiari/profesori universitari, cercetători.

Iată şi temele: Receptarea perioadei comuniste. Introducere în istoriografie; Basarabia – gubernie rusească. 1812-1918; Procese de integrare a Basarabiei în cadrul României Mari; RASSM: formare şi evoluţie; Basarabia în perioada primei ocupaţii sovietice. Crearea RSSM ; Deportările; Între seceră şi ciocan: schimbări de mentalitate induse de înfometarea populaţiei din RSS Moldovenească, 1946-1947; De la reformele hruşcioviste spre restructurarea gorbaciovistă, 1953-1985; De la restructurarea URSS la independenţă RSSM,1985-1991; Simbolurile de stat ale Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti: stema, steagul, imnul; Instituţii sovietice din RSSM; Legislaţia în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească; Organizarea şi activitatea structurilor securităţii statului din RSS Moldovenească, 1940-1991; Opoziţie şi rezistenţă faţă de puterea sovietică din RSSM; Viaţa religioasă în RSSM; Politica de cadre şi elitele; Politica naţională; Sub ocrotirea „fratelui mai mare” sau despre „naţionalităţile conlocuitoare” din R(A)SS Moldovenească; Politica lingvistică în RSS Moldovenească; Ştiinţa în RSS Moldovenească, 1945-1991; Politica sovietică în domeniul învăţământului superior din RSS Moldovenească; Istoricul din RSS Moldovenească între ştiinţă, politică şi ideologie; Mass-media în perioada postbelică; Literatura; Politica editorială; Viaţa teatrală într-un regim totalitar, 1933-1991; Cinematografia din RSSM – o mostră a genocidului cultural; Muzica în Moldova Sovietică; Pictura în RSS Moldovenească, între bătălie şi melancolie; Patrimoniul cultural în RSS Moldovenească; Arhitectura socialistă a Republicii Moldova, 1944-1991; Sportul în RSSM; Procese demografice, 1945-1991; Dimensiuni ale cotidianului sovietic în RSS Moldovenească; Relaţiile moldo-române în perioada anilor 1945-1990; O cronologie a comunismului moldovenesc de la origini până la punerea sa în afara legii; În loc de concluzii: Republica Moldova după dispariţia URSS.

O lucrare de asemenea anvergură se bazează foarte mult pe surse primare, de la diverse arhive (din R. Moldova, din fosta URSS, din România), mulţi autori fiind chiar cercetători ştiinţifici. Sursele bibliografice (60 de pagini!) aduse la zi abundă, dar fiecare lucrare este şi o sursă de informaţie în sine şi are la sfârşit o mică bibliografie tematică, pentru cei care vor dori să insiste asupra subiectului, să afle mai mult.

Lilliana Corobca (editor) – „Panorama comunismului în Moldova sovietică. Context, surse, interpretări”. Prefaţă de Radu Preda. Editura Polirom. 861 pag.