Incendiul care a distrus catedrala Notre Dame din Paris a dus la afectarea într-o mai mică sau mai mare măsură a unor structuri şi a unor artefacte. Printre acestea se numără şi o tapiserie cu o vechime de aproape două secole. Pentru a preveni distrugerea acesteia restauratorii francezi au folosit un tunel de vânt, după cum notează The History Blog.
Această tapiserie în da fost donată bisericii de către regele Carol al X-lea al Franţei şi era folosită doar în ocaziile speciale. În majoritatea timpului, respectiva tapiţerie era depozitată în două lăzi aflate de o parte şi de alta a zonei corului. Atunci când a izbucnit focul, lăzile au protejat cele două parţi ale tapiseriei de bucăţile de lemn în flăcări şi de plumbul topit care a căzut din tavan, dar, din păcate nu au reuşit să oprească şi apa folosită pentru stingerea incendiului.
În mod obişnuit, tapiseria ar fi cântărit aproximativ o tonă, dar, atunci când pompierii au ajuns în interior, după şase zile aceasta avea o greutate de trei tone. După ce a fost recuperată din catedrală, tapiseria a fost transportată la Mobilier National, autoritatea în materie de restaurare a mobilelor şi a operelor de artă care fac parte din patrimoniul francez.
„Tapiseria rulată ar fi devenit o > care, în timpul cel mai scurt, ar fi dus la dezintegrarea acesteia”, explică Hervé Lemoine, directorul Mobilier National.
Pentru a elimina pericolul pe care mucegaiul şi bacteriile care se dezvoltă în lână udă îl ridică, specialiştii au decis să folosească un tunel de vânt pentru a usca cele două părţi ale tapiseriei şi ulterior să o pună într-un container a cărui temperatură va scădea treptat până la -35 de grade Celsius.
În prezent, conform expeţilor de la Mobilier National, tapiseria prezintă urme vizibile de degradare din cazua apei precum şi o serie de probleme cauzate de către molii.
Citeşte şi:
Francezii au început să îndepărteze plumbul din zona catedralei Notre-Dame de la Paris