Home » Cultură » ”În Bucureşti prin Micul Paris”, de Emanuel Bădescu – o carte pe zi

”În Bucureşti prin Micul Paris”, de Emanuel Bădescu – o carte pe zi

”În Bucureşti prin Micul Paris”, de Emanuel Bădescu – o carte pe zi
Publicat: 14.09.2019
Un minunat album cu "mărturii ale unor vremuri când civilizaţia europeană era la ea acasă în Bucureşti. Când oameni vorbeau fluent franţuzeşte şi când România avea temei să facă parte din Francofonie". (Silvia Colfescu)

De la început trebuie să spunem că ne aflăm în faţa unui album de excepţie despre cele mai frumoase edificii de epocă ale Bucureştilor. Cum spune editorii, Emanuel Bădescu ne propune o plimbare la pas, din plin susţinută de imagini încântătoare alb-negru, oferindu-ne informaţii istorice şi de ordin arhitectural despre diverse construcţii – instituţii şi clădiri – înălţate de-a lungul ultimelor două secole, potrivit Mediafax.

Emanuel Bădescu nu e bucureştean la origine (s-a născut la Corabia, în 1952), dar este un împătimit al istoriei Bucureştilor, un adevărat tezaur viu. A lucrat mai bine de patru decenii la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, este licenţiat în istorie, a colaborat cu peste o mie de articole la o mulţime de ziare şi reviste, a publicat câteva volume-reper, mi-a fost colaborator constant la Ziarul de duminică, unde, mai bine de un deceniu, a semnat, la intervale regulate, la rubrica „Documentar”, texte despre oameni, întâmplări şi momente mai puţin cunoscute din istoria oraşului, însoţite de numeroase imagine, unele rarisime, pe care le găsea în arhiva Bibliotecii Academiei. O parte dintre aceste texte au devenit, la scurtă vreme după apariţia în ziar, substanţă pentru numeroasele cărţi publicate de istoricul dominat de acribie. Au apărut mai întâi la Editura Cadmos, acum la Vremea, unde i s-a creat de câţiva ani o serie de autor. Admirabilă iniţiativă.

Într-un interviu pe care mi l-a acordat pe vremea când încă Ziarul de duminică mai exista spunea: „Pornesc de la imagini. Faptele sunt istoria din spatele lor. Calitatea textului, lucrul ce mă preocupă în cel mai înalt grad, este direct proporţională cu veridicitatea poveştii rezultate din documentare. Am mai tot timpul începute câteva asemenea «poveşti», finalizarea lor depinzând de şansa găsirii unei mărturii care să le încheie logic”.

Cam acest lucru îl face şi în albumul pe care îl prezentăm astăzi, în care sunt adunate imagini, în primul rând, şi texte despre Athénée Palace, Aux villed de France, Grand Hôtel de France, Grand Hôtel du Boulevard, Grand Hôtel du Louvre, Hptel Metropole, Hotel Hugues, dar şi despre domnii Jobin şi Lemaitre, despre Malmaison, cabaretul Maxim, Mon Jardin şi Moulin Rouge, despre restauratele Elysée, Chateaubriand şi Guichard, sau Grădina Sans Souci. După cum se poate lesne constata din aceste titluri cu nume franţuzeşti, chiar era vorba de Micul Paris.

Sunt, cum subliniază doamna Silvia Colfescu, excelentul editor, „mărturii ale unor vremuri când civilizaţia europeană era la ea acasă în Bucureşti. Când oameni vorbeau fluent franţuzeşte şi când România avea temei să facă parte din Francofonie”.

Emanuel Bădescu – „În Bucureşti prin Micul Paris”. Editura Vremea, colecţia Planeta Bucureşti. 117 pag.

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii