”Afacerea Jivago. Kremlinul şi CIA în lupta pentru o carte interzisă” – o carte pe zi

Scriitorului rus (sovietic) Boris Pasternak i-a fost acordat premiul Nobel pentru literatură în 1958, pentru romanul „Doctor Jivago”, care nu fusese publicat în Uniunea Sovietică, ci în Occident, unde fusese trimis pe ascuns, tipărit în Italia, tradus imediat în multe limbi şi cunoscând o răspândire uluitoare. Dar fusese interzis în Uniunea Sovietică pentru că, chipurile, denigra sistemul. A urmat un scandal uriaş după acordarea premiului, iar doi ani mai târziu Pasternak a murit. Decenii mai târziu s-au aflat dedesubturile şi cum Agenţia centrală de informaţii a SUA (CIA) a jucat un rol decisiv în impunerea lui Pasternak în faţa juriului.

La 50 de ani de la eveniment, când s-a ridicat embargoul asupra documentelor interne ale dezbaterilor din Academia suedeză, s-au aflat şi mai multe lucruri. Presa, mai ales cea suedeză, a relatat pe larg ce s-a petrecut în 1958 şi cum au fost înlăturaţi dintre candidaţi Alberto Moravia şi Karen Blixen.

În cartea pe care o prezentăm astăzi, cei doi autori adună tot ce se ştie despre lupta dintre Kremlin şi CIA pentru acel roman interzis în Uniunea Sovietică. Peter Finn este jurnalist la The Washington Post, iar în trecut a lucrat ca şef al biroului din Moscova al aceluiaşi ziar. Petra Couvée este scriitoare şi traducătoare. În prezent predă la Universitatea de Stat din Sankt-Petersburg.

Scriu editorii traducerii în româneşte: „În 1956, Boris Pasternak îi încredinţa unui editor italian primul său roman. La momentul acela, scriitorul nu credea că romanul său va fi publicat vreodată în Uniunea Sovietică. Cuvintele pe care le-a spus acum sunt tulburătoare şi astăzi, la 63 de ani de la acest moment: «Acesta este „Doctor Jivago”. Fie ca el să-şi croiască drum în jurul lumii».

Aşa a fost. «Doctor Jivago» a început să călătorească prin lume, inspirând generaţie după generaţie nu numai de cititori, ci şi de scriitori, critici, cineaşti. Cartea a apărut mai întâi în Italia, apoi în Franţa şi în restul Europei. Văzând în carte o armă de propagandă culturală, CIA decide publicarea unei ediţii în Uniunea Sovietică, în cel mai mare secret. Cartea este tipărită. 1.000.000 de exemplare sunt distribuite turiştilor ruşi veniţi să viziteze Expoziţia Universală de la Bruxelles. A fost un succes neaşteptat, chiar şi pentru CIA. Cartea a invadat piaţa neagră. În 1958, Pasternak primeşte Premiul Nobel pentru literatură”.

„Bătălia pentru publicarea romanului «Doctor Jivago» a fost unul dintre primele eforturi întreprinse de CIA pentru a transforma cărţile în instrumente ale războiului politic – scriu cei doi autori. Această abordare poate să pară astăzi neplăcută şi cinică. Dar CIA şi contractorii săi erau convinşi de nobleţea eforturilor lor şi de faptul că, în faţa unei puteri autoritare, cu propria sa maşinărie de propagandă, folosirea discreţiei eera inevitabilă. (…) Poziţia globală a Uniunii Sovietice a fost şubrezită de tratamentul pe care i l-a aplicat lui Pasternak. «Am produs multe daune pentru Uniunea Sovietică», scria Hruşciov, care spunea că «îi părea rău cu adevărat pentru modul în care îl tratase pe Pasternak»”.

Peter Finn şi Petra Couvée – „Afacerea Jivago. Kremlinul şi CIA în lupta pentru o carte interzisă”. Editura RAO. 428 pag.