Studiile sunt precedate de un cuvânt de întâmpinare ("Credinţă, nihilism şi fidelitate") în care autorul susţine că "ceea ce ne lipseşte nouă astăzi nu e atât o ştiinţă religioasă modernă, cât mai degrabă o credinţă post-modernă, născută din şi chiar în moartea oricărei cerdinţe, ca pandant al unei fidelităţi călite la flacăra infernului. Credinţa presupune dependenţa, fidelitatea, libertatea".
Născut în 1953, Virgil Ciomoş este filosof, profesor universitar la Facultatea de Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi membru al Societăţii Române de Fenomenologie. A urmat stagii de documentare-specializare în Franţa, în 1991, 1992, 1996, 1997 şi 1998, a fost profesor invitat la Université Paris I, Panthéon-Sorbonne, Université de Poitiers şi Université de Lyon 3. A publicat mai multe volume de filosofie („Timp şi Eternitate. Aristotel, Fizica IV 10-14. Interpretare fenomenologică”; „Conştiinţă şi schimbare în Critica raţiunii pure. O perspectivă arhitectonică asupra kantianismului”; „Etre(s) de passage”) şi cartea de faţă, aflată acum la a doua ediţie. Parte din textele ce alcătuiesc volumul au fost publicate anterior în reviste editate în străinătate, în limba franceză. Studiile au fost împărţite pe secţiuni: „Istorie şi escatologie”; „Intuiţia sublimului şi experienţa spirituală”; „Secularizare şi stare de excepţie”, relatează Mediafax.
Scriu editorii: „Un examen fie şi sumar al epocii pe care tocmai o traversăm ar fi suficient pentru a constata caracterul paradoxal, de nu chiar contradictoriu al fenomenologiei sale religioase. Într-adevăr, după căderea regimurilor atee din Europa de Est, Occidentul s-ar fi aşteptat, poate, să descopere aici o populaţie complet secularizată, insensibilă la valorile vieţii religioase tradiţionale. Simplificând lucrurile, s-ar putea spune că tot ceea ce s-a petrecut de la căderea cortinei de fier încoace se reduce la un anume troc «secular prea secular» între părţile astfel implicate. Într-adevăr, în faţa templului nevăzut al lui Dumnezeu, se «preschimbă», astăzi încă, ştiinţa religioasă occidentală – diplomele celebrelor, dar prea bătrânelor universităţi ale Vestului – cu conştiinţa religioasă orientală – vocaţiile anonimelor, dar încă tinerelor vlăstare ale Estului”.
Studiile sunt precedate de un cuvânt de întâmpinare („Credinţă, nihilism şi fidelitate”) în care autorul susţine că „ceea ce ne lipseşte nouă astăzi nu e atât o ştiinţă religioasă modernă, cât mai degrabă o credinţă post-modernă, născută din şi chiar în moartea oricărei cerdinţe, ca pandant al unei fidelităţi călite la flacăra infernului. Credinţa presupune dependenţa, fidelitatea, libertatea”.
Se încheie cu un cuvânt de despărţire – „Reducţia arhitectonică a fenomenologiei” – în memoria filosofului Alexandru Dragomir.
Virgil Ciomoş – „De la experienţa sublimului la starea de excepţie”. Editura Paideia, colecţia de studii şi eseuri filosofie. 296 pag.