„În lipsa preşedintelui”, de Bill Clinton şi James Patterson. Unul dintre cele mai bune thrillere apărute în ultima vreme

 

Romanul descrie o ameninţare extrem de gravă care ar putea duce la anihilarea Americii. Vom folosi citate din belşug, pentru a lămuri lucrurile. „Una dintre marile ironii ale epocii moderne e că progresele omenirii ne pot face mai puternici, dar şi mai vulnerabili în acelaşi timp. Cu cât e mai mare puterea, cu atât e mai mare şi vulnerabilitatea”. Iar cea mai simplă cale de a distruge totul şi a produce panică ar fi să creezi un virus puternic şi să-l răspândeşti. „Dacă ai infectat fiecare furnizor de internet din ţară şi acei furnizori, la rândul lor, au transmis virusul fiecărui client, fiecărui punct, fiecărui dispozitiv, asta însemană că am infectat fiecare dispozitiv ce foloseşte internetul din Statele Unite”.

 

„Sunt bombe cu ceas. S-au ascuns înăuntrul dispozitivelor aşteptând momentul în care vor fi chemate la acţiune”. Şi cum societatea modernă se bazează pe conexiune, consecinţele sunt catastrofale. „Nişte exemple minore: nu vor mai funcţiona lifturile, scannerele de la băcănii, gările şi staţiile de autobuze, televiziunile, telefoanele, radiourile, semafoarele, scannerele de carduri, sistemele de alarmă ale caselor. Laptopurile îşi vor pierde tot software-ul, toate fişierele, totul va fi şters. Computerele vor fi doar nişte tastaturi cu ecrane negre. Electricitatea va fi grav compromisă. Ceea ce înseamnă că frigiderele nu vor mai funcţiona. În unele cazuri, nici sistemele de încălzire. Nici centrale de epurare a apei potabile şi aceasta va deveni o raritate. Asta înseamnă probleme de sănătate la scară largă. Cine va avea grijă de bolnavi? Spitalele? Vor avea resursele necesare să vă trateze? Operaţiile chirurgicale din zilele noastre depind foarte mult de computere. Şi nu vor avea acces la dosarele medicale din online. De fapt, vă vor trata? Aveţi asigurare medicală? Cine spune asta? Cardul din buzunarul dumneavoastră? Nu vor putea să vă verifice şi să confirme asta. Şi nu vor putea cere ramburs de la asigurător. Şi, chiar dacă vor contacta compania de asigurări, aceasta nu va şti dacă sunteţi clientul ei. Are liste scrise de mână cu asiguraţii ei? Nu. Totul e în computere. Dar tot ce e în computere a fost şters. Nu vor mai fi site-uri, bineînţeles. Nu va mai exista comerţ electronic. Nu vor mai exista benzi rulante, aparate sofisticate în fabrici, state de plată. Avioanele vor rămâne la sol. Nici trenurile nu vor mai putea circula chiar pe orice rută. Maşinile, cel puţin cele fabricate după 2010, vor fi afectate. Înregistrările legale, dosarele de ajutoare sociale, bazele de date ale poliţiei, abilitatea poliţiei locale de a identifica infractorii, de a-şi coordona acţiunile cu alte state sau cu guvernul federal prin bazele de date – toate acestea nu vor mai exista. Înregistrările băncilor nu vor mai exista. Credeţi că aveţi zece mii de dolari în contul de economii? Cincizeci de mii de dolari intr-un cont de pensie? Credeţi că aveţi o pensie ce vă permite să primiţi o plată fixă în fiecare lună? Nu şi dacă fişierele din computere şi copiile lor sunt şterse. Oare băncile au teancuri mari de bancnote legate cu elastic cu numele vostru pe ele, intr-un seif, pe undeva? Bineînţeles că nu. Sunt doar date.

Bineînţeles, şi funcţiile guvernului vor înceta. Guvernul depinde de colectarea taxelor pe venit, pe vânzări, accize şi altele de felul acesta. Toate vor dispărea. De unde va avea guvernul bani să funcţioneze, în măsura în care mai poate funcţiona? Circulaţia monetară va fi brusc redusă la tranzacţii din mână în mână cu bani gheaţă. Şi de unde bani gheaţă? Nu veţi mai putea merge la banca locală sau la cel mai apropiat bancomat să scoateţi bani, pe¬tru că banca nu mai are nicio înregistrare cu dumneavoastră. Economia acestei ţări va scârţâi până se va opri. Sectoare industriale întregi, dependente exclusiv de internet, nu vor mai avea niciun mijloc de supravieţuire. Celelalte vor fi grav compromise. Impactul va duce inevitabil la o rată masivă a şomajului, o reducere enormă a disponibilităţii creditelor, o recesiune economică ce va face ca Marea Criză din anii ’30 să pară doar un sughiţ.

 

Va fi panică pe scară largă. Băncile vor fi asaltate. Alimentarele vor fi jefuite. Vor fi răscoale. Infracţiuni nenumărate. Vor izbucni epidemii. Orice urmă de ordine civilă va dispărea.

Şi nici măcar nu am menţionat capacităţile militare şi de securitate naţională, abilitatea de a urmări teroriştii şi capacitatea de supraveghere. Aviaţia voastră sofisticată va rămâne la pământ. Capacitatea voastră de a lansa rachete? Nu va mai exista. Radarele şi senarele; Capacităţile de telecomunicaţii de înaltă tehnologie din armata voastră? Vor dispărea.

 

 

Statele Unite vor fi vulnerabile în faţa atacurilor, aşa cum nu au mai fost niciodată, spune el. Apărarea voastră militară va fi la nivelul secolului al XlX-lea faţă de duşmani cu capacităţi de secolul al XXI-lea. Ca Rusia, China şi Coreea de Nord”.

 

Şi mai departe: „Probabil că vor trece luni întregi până se va reconstrui toată reţeaua, de la furnizorii de internet până la dispozitive, toate cu sistemele distruse complet la fiecare nivel. În acest timp, Statele Unite vor fi vulnerabile în faţa atacurilor militare sau teroriste, aşa cum nu au mai fost niciodată. În acest timp, sectoare întregi ale economiei, ce se bazează foarte mult sau exclusiv pe internet, vor fi distruse. În acest timp, oamenii foarte bolnavi nu îşi vor primi tratamentele sau procedurile medicale necesare. Fiecare companie, fiecare bancă, fiecare spital, fiecare birou guvernamental, fiecare individ, toţi vor trebui să-şi cumpere dispozitive noi pentru că cele vechi au fost distruse”.

 

Statele Unite ar deveni cea mai mare ţară din lumea a treia de pe planetă.

 

Virusul a fost creat – în roman – de un grup radical islamist susţinut de o ramură a enormei şi extrem de bogatei familii regale saudite care ar dori puterea, prin asasinarea regelui şi, simultan, anihilarea principalului sprijinitor, Statele Unite. Creatorii virusului înţeleg planurile grupului radical islamist, fug în Statele Unite încercând să anunţe pe cineva de ce se pregăteşte. Iar pe urmele lor e trimis, să-i împiedice, un comando sârbesc extrem de violent, susţinut de ruşi. Lucrurile se leagă. Chiar dacă se joacă cu focul, ruşii s-ar bucura să-şi vadă marele rival îngenuncheat.

 

Povestea de trădare, inclusiv în cercul intim al preşedintelui, la Casa Albă, e complicată, plină de suspans, are la bază lupta pentru putere şi chiar se citeşte cu sufletul la gură. Iar cât timp se desfăşoară acţiunea, Jonathan Lincoln Duncan, preşedintele integru, poate fi acuzat că ar avea o relaţie strânsă cu o reţea teroristă.

 

Bill Clinton şi James Patterson – „În lipsa preşedintelui”. Editura RAO. Traducere de Liliana Pelici. 415 pag.