Home » Cultură » Povestea lui Deinotherium, prezentată, duminică, de Muzeul Antipa din Capitală

Povestea lui Deinotherium, prezentată, duminică, de Muzeul Antipa din Capitală

Povestea lui Deinotherium, prezentată, duminică, de Muzeul Antipa din Capitală
Publicat: 07.02.2019
Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti dedică ziua de duminică poveştii unuia dintre cele mai mari mamifere care au trăit vreodată pe Pământ, Deinotherium gigantissimum.
Vedeta muzeului Antipa, Deinotherium gigantissimus a dispărut cu peste 2 milioane de ani în urmă, iar scheletul expus a fost descoperit pe teritoriul actual al judeţului Vaslui, în 1890, de geologul şi paleontologul Gregoriu Ştefănescu. Pe 10 februarie, este ziua de naştere a profesorului şi academicianului, născut în 1836, scrie Mediafax.
 
Numele străvechiului mamifer, alcătuit din cuvinte de origine greacă, ar însemna, în traducere, „animal înfricoşător uriaş”.
 
„Trebuie să ştii că era erbivor, în ciuda staturii sale uriaşe, de peste 4 metri înălţime şi aproape tot atât lungime – adică era înalt cam cât o casă cu un etaj! Se hrănea cu aproximativ 400 de kilograme de plante pe zi, adică, în medie, hrana a 40 de cai sau a doi elefanţi pe zi”, afirmă membrii muzeului.
 
Creatura este înrudit cu elefanţii actuali, le este un fel de văr, pentru că au urmat linii evolutive diferite. Caracteristica genului Deinotherium este prezenţa fildeşilor arcuiţi în jos şi fixaţi pe maxilarul inferior. La elefanţii actuali, fildeşii, situaţi pe maxilarul superior, sunt arcuiţi în sus. Caninii erau absenţi, iar trompa „animalului îngrozitor” era un organ musculos, foarte mobil, rezultat din alungirea şi concreşterea nasului cu buza superioară. Rolul colţilor în hrănire a fost intens dezbătut. Este posibil ca, pe lângă frunze, ramuri, coaja moale a copacilor, Deinotherium să se fi hrănit şi cu părţi subterane ale plantelor – rădăcini şi tuberculi, folosindu-şi, pentru scoaterea lor din pământ, fildeşii. O altă explicaţie posibilă este că fildeşii aveau un rol în timpul reproducerii, pentru că arătau care mascul este mai puternic, deci mai „îndreptăţit” să-şi găsească pereche.
 
Scheletul de Deinotherium gigantissimum expus la Muzeul Antipa din Capitală este o piesă de valoare ştiinţifică mondială, importantă pentru cunoaşterea faunei preistorice. De asemenea este şi un exponat de excepţie din patrimoniul cultural deţinut de România. În momentul descoperirii a fost primul schelet, aproape complet, al unui Deinotherium. Operaţiunea de excavare a durat 15 ani în care au fost realizate săpături pentru a fi dezgropate aproape toate oasele din scheletul fosilizat al exemplarului. Pentru montarea lui pe suport metalic, în 1906, prof. Ştefănescu l-a adus în ţară, pentru trei luni, pe renumitul restaurator belgian Louis de Pauw.
 
Gregoriu Ştefănescu (1836 – 1911) a fost geolog şi paleontolog român de talie mondială, studiind la Universitatea Sorbona din Paris. După întoarcerea în România a fost profesor de ştiinţe naturale la liceele Sf. Sava şi Matei Basarab (1863) şi a scris primul manual de zoologie din România (1865).
 

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un fizician susține că un alt univers ar fi existat înainte de Big Bang
Un fizician susține că un alt univers ar fi existat înainte de Big Bang
Consumul de alcool la animale ar fi mai frecvent decât s-a crezut până acum
Consumul de alcool la animale ar fi mai frecvent decât s-a crezut până acum
DESCOPERĂ.ro, alegerea numărul 1 pentru pasionații de Știință și Tehnologie din România!
DESCOPERĂ.ro, alegerea numărul 1 pentru pasionații de Știință și Tehnologie din România!
Sarcina poate trezi virusuri străvechi din ADN
Sarcina poate trezi virusuri străvechi din ADN
Cardiologul Stanislav Rurac vorbește despre dieta pentru o inimă sănătoasă: „SĂ BEM SAU NU vin roșu și cafea” | Altceva cu Adrian Artene
Cardiologul Stanislav Rurac vorbește despre dieta pentru o inimă sănătoasă: „SĂ BEM SAU NU vin roșu și cafea” ...
Știai că gustul mâncării depinde de cum este tăiată?
Știai că gustul mâncării depinde de cum este tăiată?
Astronomii au descoperit una dintre stelele cu cea mai rapidă rotație din Univers
Astronomii au descoperit una dintre stelele cu cea mai rapidă rotație din Univers
Lemnul de santal, apreciat de întreaga lume pentru aromă, în pericol
Lemnul de santal, apreciat de întreaga lume pentru aromă, în pericol
Sex protejat pentru pescăruși? Orașul care vrea să le administreze păsărilor pilula contraceptivă
Sex protejat pentru pescăruși? Orașul care vrea să le administreze păsărilor pilula contraceptivă
O boală cauzată de implanturile mamare a devenit tot mai răspândită
O boală cauzată de implanturile mamare a devenit tot mai răspândită
Lucreţiu Pătrăşcanu, comunistul care nu semăna deloc cu „parveniţii” din PCR
Lucreţiu Pătrăşcanu, comunistul care nu semăna deloc cu „parveniţii” din PCR
Maghiarii vin să muncească în România, care nu mai este o ţară ieftină
Maghiarii vin să muncească în România, care nu mai este o ţară ieftină
Cel mai puternic bombardier strategic al Statelor Unite a participat la un exercițiu aerian comun în peninsula coreeană
Cel mai puternic bombardier strategic al Statelor Unite a participat la un exercițiu aerian comun în peninsula coreeană
Regele și regina Spaniei, întâmpinați de protestatari furioși în regiunea Valencia, afectată de inundații
Regele și regina Spaniei, întâmpinați de protestatari furioși în regiunea Valencia, afectată de inundații
Economiile pentru bătrâneţe de la 8 milioane de români finanțează proiectul Neptun Deep din Marea Neagră
Economiile pentru bătrâneţe de la 8 milioane de români finanțează proiectul Neptun Deep din Marea Neagră
Miranda, luna lui Uranus, ar putea avea un ocean sub suprafața sa, indică un studiu
Miranda, luna lui Uranus, ar putea avea un ocean sub suprafața sa, indică un studiu
Campioana Gretel Bergmann, refuzată de Hitler la Jocurile Olimpice din 1936 de la Berlin
Campioana Gretel Bergmann, refuzată de Hitler la Jocurile Olimpice din 1936 de la Berlin
Creierul uman înțelege propozițiile scrise mai repede decât credeam, relevă un studiu
Creierul uman înțelege propozițiile scrise mai repede decât credeam, relevă un studiu