„GastroNoir. Povestiri reunite de Bogdan Hrib”, 13 povestiri poliţiste
Se poartă antologiile şi colecţiile în mai toate genurile literare. Mai ales în aşa-numita literatură poliţistă. Editura Tritonic, de pildă excelează prin asemenea colecţii. Directorul ei, scriitorul Bogdan Hrib, are o explicaţie, pe care i-o mărturiseşte într-un interviu acordat lui Michael Haulică:
„Cred că, în primul rând, volumele colective sau antologiile împrietenesc publicul cu un gen care a fost valorizat în România, în mare majoritate, prin traducerile autorilor anglo-americani şi, în ultimii 10 ani, ale celor nordici. România a avut întotdeauna autori mari şi buni, însă poate că au fost prea puţini. Mă gândesc la Rodica Ojog-Braşoveanu, care pare cea mai cunoscută şi vândută, sau la decanul ficţiunii poliţiste, George Arion, care a debutat în anii ’80 cu «Atac în bibliotecă». Noul val – dacă se poate fura sintagma de la colegii cineaşti – se formează abia în ultimii ani şi cuprinde un melanj de autori maturi printre care trebuie din nou să-i pomenesc pe cei care au început acum multă vreme: George Arion şi Stelian Ţurlea, urmaţi apoi de generaţia matură: Lucia Verona, Bogdan Teodorescu, Eugen Ovidiu Chirovici, Horia Gârbea, Dănuţ Ungureanu şi cei mai tineri: Teodora Matei, Monica Ramirez, Anamaria Ionescu, Petru Berteanu (laureat al Festival de Premier Roman de la Chambery), Lucian-Dragoş Bogdan, Daniel Timariu. Desigur nu am enumerat toate numele noului val şi sper să nu se supere nimeni, au fost doar câteva exemple.
Ei bine, atunci când vrei să impui un gen nou pe piaţă – pentru că, paradoxal, mystery & thriller scris de români poate părea un gen nou, mai ales atunci când auzi des fraza: Nu citesc autori români! (frustrant, nu-i aşa?!) – volumul colectiv poate fi un bun instrument de marketing. Fiecare cititor va găsi cu siguranţă unul, doi, trei sau mai mulţi autori preferaţi pe care să-i urmărească şi în volumele personale, în volumele de autor. Experimentul volumelor colective a început cu ceva timp în urmă, atunci când, împreună cu George Arion, am publicat «Romania Noir». Dar atunci era prea devreme. Şi eram prea puţini, mă repet. La Tritonic am experimentat un proiect pilot, «Domino», acum doi ani, cu 5 autori care îşi aruncă în luptă personajele favorite, cele care dau numele seriilor poliţiste pe care le semnează. Apoi a urmat provocarea «Noir de Bucureşti», o finalizare în româneşte a unui proiect americănesc, oarecum eşuat, cu cei de la Akashic care visau la un Bucharest Noir. Dar poate va veni şi acel moment, dacă editorii francezi şi canadieni se vor ţine de cuvânt…”.
Acest Bogdan Hrib chiar poate exemplifica cu propria-i activitate. A îngrijit mai multe antologii/culegeri de genuri literare diferite; iar în ce priveşte literatura mystery & thriller, numai anul trecut a alcătuit „Bucureşti Noir”, „Domino 1”, „Domino 2. Misterele Râşnovului”.
Cel mai recent, a publicat la editura sa volumul pe care-l prezentăm astăzi, în care a adunat povestiri poliţiste având ca leitmotiv o reţetă culinară, într-o mai mare, sau mai mică măsură. Sunt reunite 13 povestiri, semnate de 13 autori. Fiecare este precedată de o prezentare-introducere alcătuită de Bogdan Hrib. Autorii sunt: în ordinea apariţiei în volum – LucianDragoş Bogdan, Horia Gârbea, Anamaria Ionescu, Ştefania Coşovei, Rebeca Cojocaru, Petre Berteanu, Raymond Clarinard (un francez stabilit în România), Bogdan Hrib, Daniel Timariu, Teodora Matei, Ligia Enache, Monica Ramirez, Lucia Verona.
Iar finalul volumului aduce surpriza: reţetele care au stat la baza povestirilor. Doar că acestea sunt 14, Lucia Verona prezintă două reţete (veţi înţelege din povestirea dumneaei de ce).
Sunt povestiri poliţiste, nu ne vom opri asupra acţiunilor lor, dar garantăm că, cel puţin o parte dintre ele, îi vor încânta pe cititori.
„GastroNoir. Povestiri reunite de Bogdan Hrib”. Editura Tritonic, colecţia Thriller & mystery. 385 pag.