Justificarea juriului pentru premiile Cele mai Frumoase Cărţi

„«Cele mai Frumoase Cărţi din România» este un concurs de design de carte, care se întâmplă anual şi care îşi propune să reinstituie designul de carte ca reper în relaţia cititor – carte”, a explicat gazda evenimentului, Vlad Tăuşance.

 

Anul acesta, din 150 de cărţi înscrise, doar 33 au fost finaliste în acest unic concurs naţional de design de carte, scrie Mediafax.

 

Criteriile de jurizare au inclus raportul dintre conţinut şi formă, originalitatea şi inovaţia în conceptul editorial şi în abordarea designului de carte, designul micro şi macro tipografic, oglinda paginii, raportul dintre designul copertei, supracopertei şi interior, calitatea producţiei (alegerea materialelor, imprimarea, legătoria, alte finisaje şi tehnici). De asemenea, în cazul cărţilor cu o componentă de ilustraţie, au fost evaluate calitatea artistică şi tehnică a ilustraţiilor, adecvarea la tehnica reproducerii şi raportul dintre ilustraţie şi text, anunţau organizatorii, dar nu foarte multe dintre aceste lucruri s-au regăsit într-o formă convingătoare în explicaţiile oficiale pentru alegerile făcute. Asta nu înseamnă că argumentele nu ar fi existat. Şi se văd, mai ales atunci când priveşti cărţile premiate. Dar şi pe cele nominalizate. Şi, spre deosebire de majoritatea premiilor acordate în România, juriul a încercat să exprime în formă cât mai coerentă de ce a ţinut cont în alegerea câştigătorilor.

 

Oficial, „dezbaterile acoperă toate zonele de expresie ale cărţii: formatul (ergonomic, standard, atipic), hârtia (densitate, textură, grad de alb, direcţia fibrei), tiparul (offset, digital, serigrafie, număr de culori, reproduceri foto), tipul de legătorie şi alte inisaje de tip ştanţare, folio, emboss. Apoi se discută construcţia layoutului interior (folosirea tipurilor de literă, spaţierile- între cuvinte/ rânduri- lungimea rândului, împărţirea pe coloane, raportul între text şi imagine, folosirea spaţiului alb, elementele inovative). Nu în ultimul rând are loc evaluarea copertelor şi a relaţiei cu interiorul”, se arată în prezentarea ediţiei 2018 a concursului.

 

Primul premiu acordat a fost cel decis de votul publicului. Mai bine de 3.000 de opţiuni au fost exprimat pe platforma online deschisă cu această ocazie şi câştigător a fost volumul „Jurnal de stare/ Jurnal public”, de Alexandru Coman, editat în regie proprie, la Cluj-Napoca. „Cartea este un memoir grafic experimental, un jurnal de observaţii în care am analizat, reinterpretat şi recontextualizat anumite întâmplări pe care le-am considerat inedite, consistente, amuzante sau interesante. Ele sunt atât de natură socială cât şi de natură personală, intimă”, spunea autorul cărţii.

 

Premiul pentru design editorial a fost câştigat de „Kajet – On Communities”, semnat de Bojana Janković, Dana Olărescu, Jürgen Rendl, Zsuzsa Nagy-Sándor, Will Gresson, Petrică Mogoş, Laura Naum, Violeta Lungeanu, Hanna Stein, Eglė Ambrasaitė, Elke Krasny, Natalia Yeromenko, Lia Boşcu, Alina Lupu, Casper Fitzhue, George Jepson, Olivia Berkowicz, Megan Lueneburg, Voica Puşcaşiu, Stelian Dobrescu şi Kateryna Filyuk, editat de Laura Naum şi Petrică Mogoş, cu un design de Alice Stoicescu. Publicaţia este ilustrată de Anna Grozavu, Bogdan Dumitrache, Elena Amabili & Alessandro Calvaresi, Alina Marinescu, Ana Maria Dudu, Mehmet Sıddık Özmen, Maria Băcilă, Antonia Corduneanu, Volodea Biri, Sasha Staicu, Tristan, Cristi Iacob, Stelian Dobrescu şi Alice Stoicescu şi beneficiază de fotografii de Kilian Müller, Venesa Mušović şi Nada Maleš.

 

Explicaţia juriului reţine maniera în care „coperta exprimă decizia curajoasă de a face ceva fără a demonstra că se poate face mai mult; tipul de literă grotesc este nepretenţios, clar şi lizibil. În mare parte, o alegere bună care exemplifică o modalitate puternică de a intitula o carte. Blocul de text este aproape perfect; notele de subsol ies în evidenţă dar ar un pic artificiale; toate tipurile de literă sunt puse în raport bun unele cu altele. Formatul publicaţiei confortabil de ţinut în mână; este pus într-o relaţie bună cu selecţia hârtiei, care este foarte adecvată formatului. Imaginile creează un discurs vizual armonios; igonografia este diferită de ceea ce s-a tot văzut recent. Designerul pare să fie curajos în abordările lui iar acest lucru se reflectă în layoutul revistei”.

 

Premiul pentru design de carte de bandă desenată a fost acordat pentru „2 metri lătraţi”, de Justin Baroncea, de la editura Vellant. Radu Manelici a semnat designul volumului la care juriul a remarcat „o opţiune bună pentru hârtie, în special pentru copertă; hârtia kraft, alături de tiparul înalt pe copertă şi cotor crează un design atipic. Forzaţurile galbene completează designul cărţii. Cartea conţine imagini angulare şi personaje interesante. E un mod disruptiv dar îndrăzneţ de a transpune o bandă desenată în forma unei cărţi. E o abordare proaspătă”.

 

Premiul pentru design de colecţie a răsplătit editura Cartier pentru Codobelc, cu volumele „Ooooo poveste de iubire”, „Regele Piticuţ” şi „Catrina şi Marele Domn-Somn”, semnate de Victoria Pătraşcu, Radu Vancu, respectiv, Alina Purcaru, publicate în Republica Moldova. „Font de mărime şi spaţiere bună, funcţională pentru cărţi pentru copii; într-un echilibru bun cu ilustraţiile; foarte ceative. Ilustraţiile sunt bine curatoriate; sunt tradiţionale dar în acelaşi timp ancorate în prezent. Forzaţuri drăguţe – asemănătoare în toate cărţile, menţinând aceeaşi idee”, a observat juriul de specialişti.

 

„Aiurea-n tramvai: aventurile lui Anton în Ţara Cuvintelor Anapoda”, de Adina Rosetti, de la editura Curtea Veche Publishing, cu un design de Livia Coloji, pentru copertă şi de Alexandra Burghelea, în interiorul cărţii, a primit premiul pentru design de carte pentru copii. Juriul a considerat cartea „coerentă din toate punctele de vedere. Are nivelul de detalii specific acestui tip de carte. Ilustraţiile sunt lucrate bine şi sunt în relaţie bună cu blocul de text; poţi «citi» povestea parcurgând ilustraţiile; calitatea lor şi atenţia la detalii sunt motivele pentru care nimic nu pare deplasat”.

 

Premiul pentru design de album, carte de artă a răsplătit ediţia „Dan Perjovschi The Book of Notebooks”, realizat de Kristine Stiles, Alina Şerban, Jelena Vesić, şi What, How & for Whom / WHW, editat de Asociaţia pepluspatru, cu un design de Radu Manelici. „Formatul este mare dar cartea nu este atât de grea precum pare. Este uşor de folosit şi foarte flexibilă. Coperta se simte şi arată ca un carnet Moleskine ceea ce o face foarte adecvată subiectului. Per total cartea este executată impecabil. Deşi arată ca şi cum a fost uşor de realizat, cartea bifează toate căsuţele unui design bun de carte. Însemnele negre de pe marginile cărţii sunt reflectate în secţiunile aferente şi uşor de folosit: nu ai cum să-ţi pierzi locul”, a justificat juriul premiul acordat.

 

Premiul pentru design de carte în tiraj mare a mers spre o ediţie nouă a unei cărţi clasice. „Dicţionar de idei primite de-a gata”, de Gustave Flaubert, în noua variantă publicată de editura Art cu un design de Anna Grozavu şi ilustraţii de Mircea Pop este, pentru juriu, „o lucrare excepţională pentru un designer atât de tânăr. O carte uşor de ţinut în mână, iar lipsa supracopertei este un lucru în plus. Coperta este un exemplu bun de folosire a materialelor convenţionale pentru a crea un obiect plăcut. Este o carte de masă cu un design foarte bun. Foloseşte ilustraţiile şi elementele de layout într-un mod foarte îndrăzneţ”.

 

Premiul pentru design de carte de fotografie a ajuns la „Noi suntem Invictus – We are Invictus”, de Ioana Moldovan, volum editat în regie proprie cu un design semnat de Alice Stoicescu. „Demnitatea şi simplitatea cu care este abordat designul au fost obţinute prin monocromie şi se potrivesc foarte bine cu subiectul cărţii. Folosirea imaginilor alb-negru este o alegere bună. O bună aşezare a corpului de text. Hârtia se potriveşte cu subiectul cărţii. Cartea are o copertă puternică cu finisaje potrivite subiectului”, a notat juriul.

 

Premiul pentru ilustrator a mers la Sorina Vazelina, pentru „Old Farts”, editat de Centrala, U.K. şi publicat la Londra, în Anglia şi la Poznan, în Polonia, în 1.000 de exemplare, în 2017. „Sorina Vazelina este foarte virtuoasă şi consecventă în diferitele ei stiluri; se joacă bine cu patternuri şi ierarhii; este foarte creativă în desenarea personajelor şi le urmăreşte evoluţia cu un spirit social şi critic; este neinhibată în metodele ei şi în modul în care reuşeşte să combine diferitele aspecte ale talentului ei; stăpâneşte bine elementele şi layouturile, şi are o gamă largă în execuţia lor. O carte de bandă desenată minunată care etalează talentul şi inspiraţia ei nemărginite”, a menţionat juriul.

 

Premiul pentru design de carte în ediţie limitată a fost acordat albumului „Remnants”, de Doina Domenica Cojocaru-Thanasiadis, publicat de Galeria Posibilă la tipografia Fabrik, care a asigurat producţia multora dintre cărţile premiate. „Este o carte bine lucrată. Este bine echilibrată. Originalitatea constră în adăugarea florilor. Acest lucru o face să fie o carte sensibilă iar subtilitatea interveniţiilor o fac să fie o carte pe care să o preţuieşti. Grija acordată este foarte vizibilă. Are un je ne sais quoi”, a explicat juriul opţiunea pentru volumul publicat în zece exemplare.

 

Menţiunea juriului pentru carte independentă a mers la volumul „Concave”, de Sebastian Hogea, editat de Alin Cincă. Cartea a fost descrisă de juriu drept „un obiect autoironic, lejer, cu o copertă cu finisaj care duce cu gândul la textura skateboardurilor. Transmite un mesaj îmbrăcat în altă realitate. Este o galerie de portrete dintr-o comunitate de prieteni, instantanee din viaţa normală. O carte care surprinde atmosfera unui stil de artă. O interacţiune senzorială”.

 

Un premiu special pentru antreprenoriat a fost acordat Adinei Paşca, cea care a lansat demersul de premiere a designului de carte românesc, în urmă cu şapte ani.

 

Cărţile câştigătoare vor reprezenta România în competiţia internaţională de design de carte Best Book Design from All Over the World, care va avea loc la Leipzig, în Germania, în perioada 21 – 24 martie 2019.

 

Juriul acestei ediţii a fost format din specialişti români şi străini din domeniul editorial şi al designului de carte, ca Raymond Bobar, designer (tipo)grafic, Dinu Dumbrăvician, designer şi coorganizator al atelierului tipografic Olanda-România, Alexe Popescu, designer grafic, Ramona Chirica, curator de ilustraţie, Frédéric Tacer, designer grafic, director artistic independent şi doi dintre cei mai influenţi designeri de literă din lume, Fred Smeijers, designer de literă, profesor, cercetător şi scriitor olandez şi Corina Cotorobai, designer de literă.

 

Proiectul Cele Mai Frumoase Cărţi a fost iniţiat de Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură, în 2012, ca platformă de dezbatere pe tema designului de carte, atât pentru profesioniştii din lumea editorială, cât şi pentru designerii, graficienii independenţi şi publicul larg. Proiectul include şi conferinţe, ateliere, expoziţii, târguri naţionale şi internaţionale.

 

Din 2018, proiectul a fost preluat de echipa studioului de design Grapho_Mat, cu Andreea Mihaiu, Mihai Popescu si Andra Pavel, în colaborare cu Galeria Posibilă, reprezentată de Matei Câlţia, Alina Ion şi Alexandra Manole.