Moştenitorii artistului Alexandre Benoit vor ca acesta să fie recunoscut drept coautor al „Boléro”

În ultimii ani, Societatea autorilor, compozitorilor şi editorilor de muzică din Franţa (SACEM) a refuzat de două ori solicitarea moştenitorilor lui Alexandre Benois, un influent pictor rus, scrie Mediafax.

„Boléro” a devenit, pe 1 mai 2016, parte a patrimoniului public în Franţa, fapt contestat de cei cinci moştenitori ai drepturilor de autor ale lui Benois.

• 15 lucruri mai puțin știute despre Chris Rea
• Test de cultură generală. De ce se spune că potcoavele aduc noroc?

„Boléro” stă la baza unui spectacol de balet omonim, prezentat la Opera din Paris în 1928. Este „o operă de colaborare între Ravel şi Benois”, spune François Tcherkessoff, moştenitor al pictorului, care s-a ocupat şi de decorurile şi costumele spectacolului de balet.

Moştenitorii spun că probele care vin în sprijinul afirmaţiilor lor sunt numeroase şi că SACEM nu a dat dovadă de imparţialitate când a examinat dosarul.

Noua procedură judiciară a fost deschisă la Tribunalul de Mare Instanţă din Nanterre, iar o audiere a fost stabilită pe 18 februarie 2019.

Dacă moştenitorii obţin câştig de cauză, data la care opera intră în domeniul public va fi modificată în 2039, având în vedere că Benois a decedat în 1960.

Secretarul general al SACEM a declarat că moştenitorii nu şi-au demonstrat afirmaţiile şi că organizaţia se simte „foarte senină” în ceea ce priveşte cazul.

În trecut, Tcherkessoff a prezentat „documente istorice”, printre care declaraţiile lui Louis Laloy, secretar general al Operei din Paris, care scria în ediţia Le Figaro din 21 noiembrie 1928 că Alexandre Benois este „autorul” a trei spectacole, printre care „Boléro”, care urma să fie prezentat a doua zi.

Compusă de Maurice Ravel (1875 – 1937) în 1928 şi prezentată în premieră pe 22 noiembrie în acelaşi an la Opéra Garnier din Paris, opera simfonică este, la origine, muzică pentru balet. Lăudată de critici, „Boléro” a cunoscut rapid succesul la nivel mondial