Furtul secolului: Povestea tablourilor arse şi cum a apărut un Picasso la Tulcea după 6 ani

Planul hoţilor şi spargerea de 2 minute şi 48 de secunde

Era noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, când alarma dată la muzeul Kunsthal din Rotterdam avea să anunţe furtul secolului. Şapte lucrări de valoare au dispărut în acea noapte, în mai puţin de trei minute. Mai târziu, anchetatorii aveau să afle că românii Radu Dogaru şi Adrian Procop, ajutaţi de Eugen Darie, au reuşit să intre în muzeu şi să fugă cu lucrările în acuarelă şi ulei.

• „A fi regină este supraestimat”. Regina Iordaniei: „Suntem mai puternici atunci când ascultăm”
• Test de cultură generală. Cine a fost partenerul lui Mozart?

Lucrările furate: Tete d´Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” şi „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Autoportrait” de Meyer de Haan şi „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.

Dar cum a început totul…

Radu Dogaru s-a mutat din Carcaliu, judeţul Tulcea, în Rotterdam, în cursul anului 2012. Locuia împreună cu iubita sa, Natalia Timofti (“Nataşa”).

La începutul lunii octombrie, din afişele de la muzeu a aflat că urmează să aibă loc o expoziţie cu tablouri foarte valoroase. Aşa că a făcut mai multe vizite, ca în filme, calculând distanţa până la parcare, distanţele din interior, a observat măsurile de securitate şi a verificat ieşirile. Nu era singur, alături de el mergea Eugen Darie, Adrian Procop, Andreea Georgiana. Mai mult, pentru a avea un control asupra a ceea ce se petrece în zonă, Dogaru mergea periodic seara, sub pretextul unor alergări.

Radu Dogaru şi Adrian Procop au reuşit să intre, în noaptea de 15 spre 16 octombrie, în muzeul Kunsthal din Rotterdam forţând o uşă de urgenţă. Au stat în muzeu, în total, 2 minute şi 48 de secunde (au intrat la ora 3.22 noaptea). La ieşire îi aştepta Eugen Darie. În declaraţia data mai târziu în dosar, Darie povesteşte cum i-a văzut pe cei doi venind în grabă spre maşina parcată în apropiere. Cărau o geantă mare, de culoare închisă şi fiecare ţinea de o toartă. Ajunşi la maşină au pus geanta în portbagaj şi s-au urcat pe bancheta din spate.

În ziua de 16 octombrie, Dogaru Radu şi Eugen Darie au plecat în Belgia, unde au dat la casat maşina Peugeot 306 cu care au cărat tablourile. Între timp, lucrările de milioane de euro au rămas în posesia lui Adrian Procop.

Darie a povestit, la audieri, că a văzut la tv cât de discutat este subiectul furtului de la muzeu, s-a speriat şi a decis să plece, împreună cu iubita sa, Andreea Damaschin din Olanda. A luat cu el şi tablourile, iar pentru a le aduce în România, le-a scos, împreună cu complicii, din rame şi le-a pus în huse de perne. Deasupra pernelor au mai pus geamantane şi un coş de rufe. Aşa au trecut cu un Ford Mondeo, înmatriculat în Bulgaria, graniţa pe la Nădlac, în 19 octombrie 2012. Nimeni nu s-a fi gândit că în acea maşină sunt picturi în valoare de 18 milioane de euro.

„Am condus non-stop – făcând pauze foarte scurte – Olanda-România. (…) Am intrat în România prin vama Nădlac în noaptea de 18/19 octombrie 2012 şi îmi amintesc că am înnoptat la o pensiune în apropiere de Arad”, a declarat Eugen Darie în faţa anchetatorilor.

La începutul lunii noiembrie 2012, două dintre tablouri sunt duse în Bucureşti pentru a-şi găsi un cumpărător. Celelalte se aflau în geanta lăsată la Marcu Marfa, mătuşa lui Radu Dogaru în localitatea Carcaliu, jud. Tulcea. Aceasta a declarat, la audieri, că a întrebat ce se află în geantă, dar i s-a spus că sunt “nişte lucruri şi să le pun pe raftul de haine”

Mai târziu, Olga Dogaru, mama lui Radu, a mers la sora sa acasă, a scos trei tablouri şi le-a întins pe jos pentru a le face poze, se arată în rechizitoriu. Încercau să găsească cât mai repede cumpărători şi se pare că ar fi vrut să ajungă la Gigi Becali cu ele. Manechinul Petre Condrat a avut şi el un rol, fiind contactat pentru a intermedia vânzarea.

În raportul Poliţiei locale din Olanda se arăta: “În această dimineaţă, în jurul orelor 04:15, cartierul nostru general a fost anunţat de către agenţii de pază ai companiei Trigion că la Kunsthal a avut loc o spargere.La scurt timp domnul Jan Moerer, şef producţie, a constatat la faţa locului că din sala 1, situată spre parc, au fost sustrase din colecţia Fundaţiei Triton şapte opere de artă. Vă prezentăm o listă cu lucrările. Această listă indică valoarea asigurată a fiecărei lucrări. Valoarea totală a acestor picturi este de 17.100.000 EUR. Aceasta este valoarea asigurată. Este foarte posibil ca valoarea de piaţă să fie mult mai mare”.

Tablourile, îngropate în cimitir şi apoi arse

Procurorii au reuşit să ajungă la hoţii de tablouri la două luni după ce aceştia au ajuns în ţară. Încercau să vândă tablourile şi aşa au data de urma lor. Trei dintre suspecţi – Mihai Alexandru Bitu, Eugen Darie şi Radu Dogaru – au fost reţinuţi de procurorii DIICOT, iar în 21 ianuarie 2013, magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 au dispus arestarea lor preventivă pentru 29 de zile.

Afară, mama lui Radu încerca să şteargă urmele.

„În jurul datei de 20-22 ianuarie 2013, ne-am deplasat pe seară, amândouă (n.r. împreună cu Nataşa) cu maşina mea, de la domiciliul sorei mele Marcu Marfa. Aceasta mi-a dat geamantanul în care erau tablourile, cu aceeaşi ocazie luând de aici şi armele de vânătoare ale fiului meu. Împreună cu Nataşa, ne-am deplasat la locuinţa acesteia şi am îngropat geamantanul în curtea casei de vis-a-vis de casa Nataşei, cunoscând că această casă este părăsită”, se arată în declaraţia Olgăi Dogaru, consemnată în rechizitoriu.

Pentru că două dintre tablouri nu intrau foarte bine într-un geamantan, Olga Dogaru a spart geamurile şi le-a aruncat în toaleta din curtea casei părăsite, după care a pus operele de artă în geamantan şi le-a îngropat.

Ulterior, în jurul datei de 24 ianuarie, Olga Dogaru a rugat-o pe Natalia Timofei să mute din nou operele de artă în cimitirul de peste stradă de locuinţa sa. „În aceeaşi seară, eu cu Nataşa am împachetat fiecare tablou în câte o pungă de plastic, apoi trei tablouri le-am pus într-un sac de plastic, pe care l-am închis şi patru tablouri într-un alt sac, rezultând astfel două colete. Aceste două colete conţinând cele 7 tablouri le-am pus împreună într-un alt sac. Am făcut acest lucru întrucât intenţionam să le îngropăm şi doream să le protejăm cât mai bine de umezeala din pământ, având în vedere că era luna ianuarie”, le-a spus Olga Dogaru procurorilor.

Atunci s-a întâmplat ceva ce nimeni nu a putut să prevadă. Olga Dogaru, mama lui Radu, speriată că procurorii vor da de urma tablourilor mutate dintr-un loc în altul, a decis să le ardă.

„După arestarea fiului meu, în ianuarie 2013, m-am speriat foarte tare, înţelegând că fapta comisă de ei este gravă, întrucât bunurile pe care le-au sustras au o valoare foarte mare. (…) Teama mea a fost accentuată şi de faptul că nu am mai putut să iau legătura deloc cu Radu, întrucât, având buletinul expirat, nu am putut să-l vizitez la arest, de asemenea, celălalt fiu al meu, Cosmin, este stabilit în Marea Britanie, iar soţul meu este în stare de deţinere la penitenciarul Tulcea”, le-a spus Olga Dogaru procurorilor DIICOT.

Astfel, la aproximativ patru zile după percheziţia făcută de anchetatori la 13 februarie, Olga Dogaru a ars tablourile. „Am făcut întâi focul în soba din baia mea, după care m-am deplasat în cimitir şi am dezgropat tablourile, reîntorcându-mă acasă cu acestea. Am băgat coletul – sacul în care erau împachetate cele şapte tablouri, fără să-l mai desfac, în sobă, am pus câteva lemne, papucii, şoşonii din cauciuc cu care fusesem încălţată şi am aşteptat să ardă complet. Acestea au ars destul de repede şi am văzut că tablourile arseseră complet. A doua zi, eu personal am curăţat soba, scoţând cenuşa, pe care am pus-o într-o roabă şi am lăsat-o în curte. Apoi l-am rugat pe Gioni, omul care ne ajută prin curte, să arunce cenuşa la groapa de gunoi, care este o râpă”, a declarat Olga Dogaru.

În Olanda, Tanaşa, iubita lui Radu era şi ea arestată. “Nu ştiu. M-am aflat la momentul nepotrivit în locul nepotrivit. Mătuşa şi mama Olga erau stresate şi ele aveau treabă cu o valiză şi arme. Valiza trebuia să fie ascunsă şi ALEA trebuiau arse. Atunci eu am întrebat ce trebuie ars. La care mama Olga a spus, « Da’ nu pricepi o dată? Ba eşti prea proastă, ba eşti prea isteaţă! »”, a spus Natasa la audieri.

Potrivit raportului întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică, Serviciul expertize fizico-chimice, consemnat în rechizitoriu, „în proba de cenuşă pusă la dispoziţie s-au evidenţiat şi separat urme cu aspect de pelicule de vopsea, pelicule de rugină, material de construcţie, material lemnos carbonizat, două fragmente lemnoase, foiţe de aluminiu, cuie, fibre textile, fire de păr etc.

Astfel, pentru a stabili cu exactitate dacă tablourile au fost arse, anchetatorii au dispus efectuarea unei expertize la Muzeului Naţional de Istorie a României, care a scos la iveală că cel puţin trei lucrări au ajuns scrum.

„În urma analizarii compozitiei chimice a materialelor mentionate si a evidentierii, in interiorul acestora, a pigmentilor specifici picturilor pe panza, a reiesit faptul ca cenusa provine din arderea a cel putin trei opere de artă (tablouri realizate in tehnica uleiului pe panza)”, a aratat Muzdeul Naţional de Istorie.

Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Mihai Bitu şi Olga Dogaru au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv, Petre Condrat în stare de libertate, iar Adrian Procop a fost deferit justiţiei în lipsă, a precizat DIICOT.

Condamnări cu închisoarea la doi ani după furtul secolului

În octombrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat pe Adrian Procop la şase ani şi 10 luni de închisoare şi pe Alexandru Bitu şi Olga Dogaru la câte doi ani de închisoare cu executare.

Petre Condrat, în cazul căruia instanţa de fond a decis să plătească o amendă de 45.000 de lei pentru tăinuire, nu va trebui să mai achite această sumă, conform deciziei CAB. Curtea de Apel Bucureşti i-a obligat pe Adrian Procop, Eugen Darie şi Radu Dogaru să plătească 18,1 milioane de euro, pentru furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam. Tot doi ani de închisoare cu executare a primit şi Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, ea fiind găsită vinovată de favorizare a făptuitorului şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Ceilalţi doi inculpaţi din dosar – Eugen Darie şi Radu Dogaru – au fost deja condamnaţi definitiv, după ce şi-au recunoscut faptele şi au fost judecaţi prin procedura simplificată. Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat, în 27 februarie 2014, pe Radu Dogaru la şase ani de închisoare cu executare şi pe Eugen Darie la cinci ani şi patru luni de închisoare.

Şi aşa părea că se încheie povestea tablourilor de 18 milioane de euro.

Scrisoarea, ca un mesaj de sinucidere. Pe urmele lui Picasso

Povestea a reprezentat interes pentru regizori şi scriitori. Mira Feticu, scriitoare de origine română, care locuieşte în Olanda, spune că în urmă cu două săptămâni a primit o scrisoare care conţinea indiciile despre locul unde se află tabloul „Tete D ‘Arlequin“, pictat de Pablo Picasso.

Mira Feticu este nimeni alta decât autoarea best-seller-ului „Tascha”, care are ca subiect furtul tablourilor renumite în 2012,

„Am primit o scrisoare acum 14 zile pe adresa mea de serviciu din Haga. Scrisoarea era o foaie albă de hârtie pe care erau scrise opt rânduri în româneşte. Suna ca o poezie a cuiva care parcă dorea să se sinucidă. Spunea că nu mai vrea să păzească tabloul lui Picasso şi eu nu am înţeles la început. Părea un fel de scrisoare sinucigaşă. Am uitat-o în geantă, seara am găsit-o şi am citit-o şi atunci mi-a picat fisa. Am înţeles că e unul dintre tablourile furate acum câţiva ani. L-am sunat pe poliţistul din Rotterdam, care s-a ocupat de caz atunci şi el mi-a spus că o să mă sune înapoi, dar nu m-a sunat. Atunci eu m-am simţit datoare să fac ceva. Am vorbit cu colegul meu, care e scriitor ca şi mine. Am venit în Bucureşti, am luat o maşină şi ne-am dus acolo, am urmat indiciile din scrisoare”, a spus Mira Feticu.

Aceasta a povestit că indiciile din scrisoare erau exacte şi după ce a găsit primul copac, a săpat printre zăpadă şi frunze uscate şi a găsit tabloul.

„Indicaţiile erau extrem de exacte. Nu a fost deloc complicat. După ce am găsit primul copac de care scria în scrisoare, l-am găsit pe al doilea şi am răscolit zăpada şi stratul de frunze moarte , apoi cu un băţ, nu am avut răbdare să mă duc după hârleţ, am tras plasticul la suprafaţă şi în plastic era înfăşurat tabloul. Dacă e autentic sau fals, asta nu mai e treaba mea”, a povestit Mira Feticu.

„Am plâns, a fost emoţionant. A fost ca şi cum am redat ceva oamenilor, ceva ce s-a pierdut, a fost un moment intens, am descoperit ceva minunat, ce pot da înapoi omenirii. E intens şi e şi obositor. Vă daţi seama, nu e ca şi cum ai sta într-un restaurnat la un pahar de vin. De la ora 2 noaptea vorbesc cu cei care fac ancheta, mergem acolo unde am găsit, refacem scenarii”, a mai spus scriitoarea.

Tabloul, 800.000 de euro, a ajuns la ambasada Olandei

Potrivit informaţiilor primite, duminică, de Poliţia Română, două persoane, de cetăţenie olandează, s-au prezentat, sâmbătă seara, la Amabasada Olandei, din Bucureşti, cu un tablou.

„Ataşatul de afaceri interne din cadrul Ambasadei Olandei a anunţat autorităţile române, iar, la acest moment, o echipă formată din procurori D.I.I.C.O.T. şi poliţişti ai Direcţiei de Investigaţii Criminale – I.G.P.R. efectuează cercetări, pentru lămurirea tuturor aspectelor (audierea persoanelor, cercetarea locului în care au afirmat cele două persoane că au găsit tabloul, expertize criminalistice). De asemenea, menţionăm că tabloul a fost predat autorităţilor române, urmând ca, în cursul zilei de mâine (luni – n.r.), să fie trimis Muzeului de Artă a României, pentru a fi expertizat”, a transmis Poliţia Română.

Potrivit DIICOT, sunt investigate împrejurările în care un tablou semnat Picasso valorând aproximativ 800.000 de euro a fost găsit pe raza judetului Tulcea. „Tabloul care face parte dintr-un lot de 7 opere sustrase în anul 2012 dintr-un muzeu olandez se afla în custodia autorităţilor române şi urmează să fie expertizat”, a transmis DIICOT printr-un comunicat de presă.

Ataşatul de afaceri interne din cadrul Ambasadei Olandei a fost cel care a anunţat autorităţile române, fiind formată o echipă din procurori şi poliţişti ai Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul IGPR care audiază persoane şi fac cercetări la locul în care cele două persoane au spus că au găsit tabloul.

De asemenea, au loc mai multe expertize criminalistice în acest caz.