O carte pe zi: „Grecia mea”, cu ”personajul” principal Grecia. Un mozaic cuceritor care îndeamnă la călătorie sau măcar visare
Editura clujeană Bybliotek, condusă inimos de Diana Suciu, care, în cei zece ani de existenţă a publicat puţine cărţi, dar valoroase şi de referinţă, să amintim numai câteva texte semnate Mihai Măniuţiu, a lansat de curând extrem de interesantul volum pe care îl prezentăm astăzi. Din păcate, aflăm că s-ar putea să fie ultimul, în condiţiile dificile ale lumii editoriale de astăzi, e de mirare că Bybliotek a rezistat şi până acum, păstorită de un singur om!
E o carte compusă din interviurile luate de Diana Suciu unor cupluri de clujeni foarte cunoscuţi, trei la număr, iubitori ai Greciei, care, mulţi ani la rând, au vizitat zone diferite ale acestei ţări şi despre care se poate spune că îi sunt fideli iubitori. Este vorba de Ruxandra Cesereanu, poetă, prozatoare, eseistă, profesor universitar, redactor şef al revistei Steaua şi soţul ei, Corin Braga, prozator şi eseist, profesor universitar, decan al Facultăţii de Litere; de Simona Rednic, medic reumatolog şi internist, profesor universitar şi soţul ei, Nicolae Rednic, medic internist; şi de Nora Cucu, medic primar în balneologie şi recuperare medicală şi soţul ei, Mihai Cucu, medic consultant în departamentul medical al unei companii farmaceutice. Toţi şase au călătorit de mai multe ori în Grecia în ultimele decenii, vorbesc cu căldură despre întâlnirile lor şi despre ce au văzut acolo, încât, cum spune editoarea, „cartea nu este doar despre Grecia, ci este şi o carte a prieteniei. O carte a prieteniei dintre trei fete care au fost colege de liceu şi care au cântat şi dansat împreună în jurul unei chitări flower-power. Apoi o carte a prieteniei între trei cupluri care se cunosc din studenţie şi care au străbătut vremurile schimbătoare ale României, precum şi o trecere între milenii. Nu în ultimul rând o carte a prieteniei la maturitate, când împărtăşirea poveştilor de călătorie a căpătat un tâlc aparte în timpurile neliniştitoare actuale în care naraţiunile de voiaj (şi de viaţă) mai pot încă salva lumea în care trăim”.
Prin urmare, o carte al cărei personaj principal este Grecia, ani diferiţi şi locuri diferite, un mozaic cuceritor care îndeamnă la călătorie sau măcar visare. „Fiecare text al autorilor care au fost invitaţi să participe la cartea despre Grecia a constituit o revelaţie în sine. Lectura acestor texte a fost ca o vacanţă”.
Iată un exemplu de mărturisire a iubirii de Grecia, al Ruxandrei Cesereanu: „Prima mea raportare faţă de Grecia a fost una livrescă, dar făcea parte dintr-un demers, la început inconştient, în care încercam să îmi caut oarecum nişte rădăcini, nu atât literare, cât psihice, sufleteşti. Tragedia greacă, studiată amănunţit, izbutise să-mi furnizeze nişte direcţii în sensul acesta. Când am ajuns prima dată, în 1995, în Grecia, acum douăzeci şi trei de ani, evident că aveam nişte aşteptări dar, în acelaşi timp, eram pregătită din punct de vedere literar, livresc, relatează Mediafax.
Cel mai interesant a fost, însă, demersul celălalt, acea questa individuală pentru că, de-a lungul timpului, de-a lungul tuturor călătoriilor pe care le-am făcut, de douăzeci şi trei de ani încoace, în Elada, mi-am dat seama că sunt o grecoaică prin adopţie. Nu ştiu exact ce fel de grecoaică, din ce zonă. Prima dată am fost tentată să zic că sunt ateniană, mai târziu, că sunt o insulară. Acum nu mai ştiu cu precizie, dar nici nu cred că mai contează, de fapt. Questa mea a devenit o căutare psihică atunci când am înţeles că Elada e teritoriul care reprezintă ţara mea sufletească de adopţie şi că nu trebuie neapărat să fiu fixată de un spaţiu sau altul, că va trebui, de fapt, să văd totul, de-a lungul timpului, ca să intru în posesia deplină a psihicului meu, prin Elada sau cu ajutorul Eladei. În acelaşi timp, am înţeles că ar putea fi un proces care va dura chiar întreaga mea viaţă. Acum nu ştiu dacă mai am reveria aceasta. Am trecut şi printr-o etapă romantică în care îmi proiectam ultimii ani din viaţă şi pieirea imaginată ca fiind paradisiacă, o pieire senină, acolo, pe o insulă, unde corpul meu, rămăşiţele mele să se contopească cu insula (ca în proza eminesciană Cezara unde este descrisă insula lui Euthanasius). Nu mai am, acum, neapărat, această viziune în minte, dar nici nu pot să spun că a dispărut complet. Dar nu mai e o fixaţie sau o direcţie care ar fi riscat, la urma urmei, să devină tendenţioasă. Când îţi fixezi o idee de genul: eu trebuie să mor în Elada şi acolo corpul meu să se topească în corpul insulei – nu cred că este în regulă. Dacă lucrurile se întâmplă de la sine e una, dar nu fiindcă îţi propui tu să se petreacă astfel şi să forţezi soarta. Acesta e motivul pentru care în fiecare vară, câte o lună, Corin, perechea mea, şi cu mine încercăm să ajun¬gem întotdeauna în Elada. E matricea noastră de peregrini, dar şi de scotocitori de sine”.
Căutaţi cartea, poate o găsiţi, va fi o încântare.
Ruxandra Cesereanu, Simona Rednic, Nora Cucu, Corin Braga, Nicolae Rednic, Mihai Cucu – „Grecia mea”. Editura Bybliotek. 142 pag.