O carte pe zi: „Istoria limbii române”. O lucrare extrem de necesară
În mod evident ne aflăm în faţa unei lucrări de anvergură, extrem de necesară, de utilă. Volumul este parte a unui amplu proiect realizat sub egida Academiei Române, având ca obiect istoria limbii române de la origini până în epoca actuală. Cartea descrie procesul constituirii românei ca idiom neolatin autonom, precum şi evoluţia acesteia până la începutul secolului al XVI-lea (1521) şi este structurată în trei mari secţiuni: prima – consacrată evoluţiei de la latină la română, a doua – celei mai vechi perioade din istoria limbii române, idiom vorbit originar pe o arie amplă, situată atât în nordul, cât şi în sudul Dunării, aşa-numita română comună, şi a treia – celei mai vechi perioade din istoria dacoromânei, dialectul vorbit în nordul Dunării, după dezagregarea unităţii româneşti originare, aşa-numita dacoromână comună. Aspectele de istorie internă, privind evoluţia diverselor sisteme lingvistice configurate în timp, sunt puse în relaţie cu unele aspecte de istorie externă, considerate relevante. Descrierea faptelor de limbă se bazează pe reconstrucţie, date fiind insuficienţa şi uneori chiar absenţa atestărilor. Explicaţiile propuse au caracterul unor ipoteze, scrie Mediafax.
„Limba română – spunea acad. Al. Rosetti – este limba latină vorbită în mod neîntrerupt în partea orientală a imperiului roman, cuprinzând provinciile dunărene romanizate (Dacia, Pannonia de sud, Dardania, Moesia superioară şi inferioară), din momentul pătrunderii limbii latine în aceste provincii şi până în zilele noastre”.
Volumul se încheie cu aproape două sute de pagini de indice de cuvinte şi afixe – extrem de util.
Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” – „Istoria limbii române, volumul I”. Coordonatori: acad. Marius Sala, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu. Revizie ştiinţifică: acad. Grigore Brâncuşi, Gheorghe Chivu, Alexandru Mareş. Secretar al volumului: Gabriela Stoica. Editura Univers Enciclopedic. 902 pag.