Colocviu internaţional dedicat Marii Uniri, la Paris
Temele dezbătute au inclus intrarea României în război şi relaţiile cu Antanta, prezenţa franceză în România în timpul războiului şi rolul şi consecinţele Conferinţei de Pace şi au prilejuit, totodată, evidenţierea legăturilor politico-diplomatice, militare, culturale româno-franceze. Manifestarea a avut loc în contextul deschiderii, în curând, a Sezonului România-Franţa (27 noiembrie), într-un spaţiu simbolic – cel al Reprezentanţei Comisiei Europene de la Paris, având în vedere preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului UE în 2019, arată un comunicat remis MEDIAFAX.
Citeşte şi
Citeşte şi
Subiectul preluării preşedinţiei Consiliului UE de către România a fost amintit şi în deschiderea colocviului, în luările de cuvânt ale şefului adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene în Franţa, Baudouin Baudru, şi ale lui Luca Niculescu, ambasadorul României în Franţa, şi au atins subiectul Summitului de la Sibiu din 2019 şi al relaţiilor tradiţional solide dintre cele două state.
Moderatorul colocviului a fost Adrian Cioroianu, istoric specializat în istoria modernă şi contemporană a României şi ambasador al României pe lângă UNESCO.
Profesori, istorici şi cercetători români şi francezi care au studiat şi tratat, pe parcursul carierelor lor, subiectul Primului Război Mondial, rolul jucat de Franţa în crearea statului român, precum şi contribuţia românească la încheierea Primului Război Mondial au intervenit în dezbateri. Invitaţii au vorbit despre importanţa participării României în Primul Război Mondial şi implicaţiile istorice ale acesteia, atât în context naţional, cât şi european, arată organizatorii.
Potrivit unui comunicat remis de organizatori, printre vorbitori s-au remarcat Dumitru Preda, profesor în ştiinţe politice şi istorie şi diplomat de carieră român, George Cipăianu, profesor de istorie în cadrul universităţii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, şi Ana-Maria Stan, istoric şi cercetător în cadrul Muzeului de Istorie al Universităţii Babeş-Bolyai, specializată în viaţa socio-culturală, intelectuală şi politică română din perioada interbelică, şi profesorii emeriţi la Sorbona precum Jean-Paul Bled, autorul a peste douăzeci de lucrări, printre care numeroase biografii, şi Hugues Tertrais, preşedintele Comisiei de istorie şi relaţii internaţionale (CHIR), care au discutat despre ideea naţională în cele două state şi despre misiunea militară franceză în România. Au intervenit şi Catherine Durandin, unul dintre principalii specialişti în istoria României, cu numeroase lucrări publicate asupra istoriei recente, care a discutat despre experienţa intelectualilor francezi aflaţi în România în anul Marii Uniri, a lui Charles Zorgbibe, profesor la Université Paris I-Panthéon-Sorbonne, şi a lui Frédéric Guelton, istoric şi membru al Consiliului ştiinţific al Misiunii Centenarului Primului Război Mondial.
Francis B. d’Azay, membru al familiei generalului Henri Mathias Berthelot şi îngrijitorul ediţiei tipărite a memoriilor acestuia din perioada misiunii în România, a lecturat fragmente din jurnalul acestuia şi a vorbit despre personalitatea acestei figuri emblematice pentru România.