„De la partidul-stat la statul de drept, tranziţia ca moştenire” va fi, marţi, tema debutului de sezon la Idei în Agora

„Una din ficţiunile cele mai rezistente ale României contemporane este Revoluţia din decembrie 1989. Deşi contestată, controversată, interpretată polemic, luminată de dezvăluiri spectaculoase şi deconstruită critic, deşi separată de spiritele lucide într-o lovitură de palat a acelei părţi din nomenclatură care înţelesese cum putea să devină propria succesoare şi o revoltă populară manipulată eficient şi cinic, «Revoluţia» a coborât din lumea nebuloasă a ficţiunii în lumea reală, producând efecte concrete, devenind astfel ea însăşi realitate istorică. La noi, după aproape treizeci de ani de la evenimentele din 1989, suntem încă departe de acest moment al demistificării, deşi încercările de a-l grăbi, tot mai marginale pe agenda publică, nu lipsesc. Dezbaterea propune o privire la tranziţia postcomunistă ca moştenire. O moştenire deopotrivă simbolică şi efectivă, pe toate planurile: politic, juridic, societal, economic, patrimonial propriu-zis, public şi privat, genealogic (în toate sensurile) şi clanic, vizibil şi invizibil”, explică Sorin Antohi, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Jean Jacques Askenasy este profesor de neurologie la Facultatea de Medicină Sackler şi la Facultatea de Drept de la Universitatea din Tel Aviv. A fost elev la Paris şi Craiova, a studiat medicina la Timişoara şi Cluj, şi-a luat doctoratul la Bucureşti. S-a perfecţionat după emigrare în Israel, la New York şi Paris. A părăsit România în 1972, dar a revenit frecvent aici din anii 1990. Este membru în (conducerea a) numeroase societăţi internaţionale, comitete editoriale şi asociaţii de profil, a primit decoraţii, premii şi distincţii în mai multe state. Membru de onoare al Academiei Române, acesta este un specialist cu reputaţie internaţională, cu o practică clinică vastă şi a publicat în cele mai importante reviste medicale, semnând şi numeroase cărţi de biosemiotică, despre somn, creier, violenţă şi conştiinţă, teoria relaţiei cunoaştere-conştiinţă, memorii etc.

Gabriel Andreescu, format iniţial ca fizician, a studiat ulterior ştiinţele sociale şi politice şi este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. A militat pentru respectarea drepturilor omului încă din perioada comunistă, fiind unul dintre cei mai radicali şi curajoşi disidenţi români. Din 1990 a iniţiat mai multe ONG-uri şi periodice dedicate drepturilor omului, devenind o autoritate internaţională în domeniu. Prezent în marile dezbateri publice ale României postcomuniste, a publicat numeroase articole, studii şi cărţi, inclusiv culegeri de documente (realizate în colaborare) şi volume colective. Cea mai recentă carte de autor a sa este „Existenţa prin cultură. Represiune, colaboraţionism şi rezistenţă intelectuală sub regimul comunist” (Polirom, 2015). În 2016 a coordonat în colaborare volumul „Doctrina internaţională a tratării trecutului comunist. Culegere şi comentarii” (CH Beck).

Marius Oprea este şef al Compartimentului de Investigaţii Speciale de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. A studiat istoria la Universitatea din Bucureşti, unde şi-a luat şi doctoratul cu o teză despre istoria Securităţii în perioada 1948-1964. Pe lângă cariera sa profesională şi publică legată de istoria comunismului românesc, de reprobarea morală şi sancţionarea legală ale Partidului Comunist Român şi Securităţii, precum şi de analiza postcomunismului (inclusiv a corupţiei de stat), a debutat literar ca poet şi a cunoscut consacrarea ca romancier. Dintre numeroasele sale publicaţii relevante, cea mai direct legată de dezbaterea de faţă este „Moştenitorii Securităţii” (ediţia a II-a revăzută şi adăugită a apărut la Polirom în 2018).

Sorin Antohi este istoric al ideilor, eseist, traducător. A iniţiat în 2017 şi realizează seria Idei în Agora, un program dedicat analizei spiritului public, susţinut de Adrian Majuru. Realizate de Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Asociaţia Orbis Tertius / A Treia Lume, întâlnirile au formate diferite (dialoguri, conferinţe, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), urmărind un dialog între curente, mişcări, personalităţi, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate în consens, rezonanţă, tensiune ori conflict.