Editura RAO a publicat, dacă nu mă înşel, în afara acestuia, alte şase romane din seria „Cotton Malone” („Moştenirea templierilor”, „Conexiunea Alexandria”, „Trădare la Veneţia”, „Tezaurul împăratului”, „Enigma Reginei” şi „Taina preşedintelui”), în toate eroul principal fiind fostul agent al unei divizii de elită în contrainformaţii din cadrul Departamentului american de Justiţie, având numele de cod Magellan Billet. Cum se înţelege chiar din titluri, sunt romane în care istoria se îmbină cu secretele şi thrillerul, scrie Mediafax.
De astă dată, lui Cotton Malone, pensionar, ajuns, din hobby, anticar în Danemarca, fostul şef, Stephanie Nelle, îi cere să urmărească un răufăcător care sustrăsese mai multe dosare secrete de la Departamentul de Trezorerie şi pe care intenţiona să i le vândă unui alt răufăcător nord-coreean. Actul ar fi afectat grav siguranţa naţională a Americii. Şi aici începe măiestria lui Steve Berry.
Într-o amplă notă finală, Berry susţine că subiectul romanului este impozitul pe venit. În 1913 a fost ratificat Amendamentul 16 la Constituţia americană, care permite forurilor federale să impoziteze marile venituri, pe atunci mai puţin de cinci la sută din populaţie; în 1943, preşedintele F.D. Roosevelt a lărgit impozitul (aşa cum este şi azi) reţinerile fiind deduse direct din salariile oamenilor. Dar au existat suspiciuni că Amendamentul 16 n-ar fi fost ratificat corect. Dacă s-ar demonstra aşa ceva, s-ar deschide milioane de procese, statul ar fi obligat să dea înapoi taxele colectate, fapt care ar duce la faliment. Iar în lumea de azi, în care SUA au o datorie de peste un trilion de dolari numai la China, i-ar afecta şi pe aceştia şi ar crea haos în economia mondială.
Fratele liderului nord-coreean, căzut în dizgraţie şi rătăcind prin lume, încearcă să pună mâna pe acele documente pentru a zdrobi America şi a redobândi puterea în ţara sa.
În paralel, un fapt istoric din vremea revoluţiei americane încă nu a fost lămurit. Un evreu, Haym Salomon a fost unul dintre eroii necunoscuţi ai Războiului de Independenţă, finanţând luptele cu sume enorme pe care statul american trebuia să le returneze. Nu s-a mai întâmplat asta, pentru că documentele s-au pierdut şi deşi s-a pus de mai multe ori problema restituirii, nu s-a aprobat niciodată nimic. Cei 800.000 de dolari împrumutaţi în anii războiului ar valora azi vreo trei sute de miliarde. Plata lor ar da peste cap economia americană.
Documentele acestea există ascunse în arhive şi dacă cineva le găseşte poate declanşa haosul. Ele trebuie distruse şi chiar se întâmplă asta. Romanul lui Steve Berry e descrierea luptei dintre diferite forţe pentru a pune mâna pe documente. Un amestec de fapte reale, istorice, şi ficţiune. Inclusiv Kim Yong Jin, un personaj fictiv, este inspirat după Kim Jong-nam, fiul mai mare al fostului conducător nord-creean Kim Jong-il, succesor legal până în mai 2001, când a încercat să se furişeze cu unul dintre copiii săi în Jponia, pentru o vizită la Disneyland, a provocat un scandal, a fost dezmoştenit şi înlocuit la succesiune de fratele mai mic, Kim Jong-un, actualul conducător.
Dar şi multe alte întâmplări din roman sunt reale şi Steve Berry le explică în nota sa finală.
Un roman a cărui acţiune se petrece în 24 de ore în diferite oraşe din America, în Italia (Veneţia), Croaţia (pe coasta dalmată) şi Copenhaga, cu personaje credibile şi bine conturate şi care se citeşte pe nerăsuflate. Potrivit lui The New York Times, aceasta este „una dintre cele mai bune cărţi ale lui Berry până-n prezent”.
Steve Berry – „Secretul Marelui Sigiliu”. Editura RAO. 507 pag.