O singură obiecţie are autorul acestei prezentări – titlul originar ar fi fost mai bun („Fata Regelui mlaştinii”) nu numai că face trimitere, inclusiv în text, de multe ori, la celebra poveste omonimă a lui Hans Christian Andersen, ci şi pentru că ar încântat mai mult prin conotaţiile culturale, scrie Mediafax.
Romanul a apărut în iunie anul trecut în Statele Unite, iar autoarea, care mai publicase alte trei romane, a dobândit faimă internaţională aproape instantaneu.
Povestea se petrece în nordul statul Michigan, în regiunea împădurită Upper Peninsula, în apropierea Marilor Lacuri şi a Cascadei Tahquamenon, o regiune foarte puţin populată, cu mlaştini, mulţime de animale sălbatice şi poveşti fermecătoare cu indieni şi vikingi (în regiune s-au stabilit mulţi scandinavi). Un psihopat răpeşte o adolescentă, trăieşte cu ea într-o cabană foarte departe de civilizaţie, o terorizează ca s-o înveţe să nu fugă şi îi face un copil, o fetiţă, Helena. Trec anii. Fetiţa a învăţat să citească de la mama ei şi din câteva reviste National Geographic. Până la 12 ani, nu a fost la şcoală, nu a ştiut ce înseamnă să ai electricitate sau apă curentă în casă. Singurii oameni pe care i-a cunoscut au fost mama şi tatăl ei. Nu prea îşi înţelegea mama, dar îşi diviniza tatăl, de la care a învăţat să vâneze, să se ferească de pericole, să supravieţuiască în condiţii dificile. După 12, 13 ani, un localnic al regiunii se rătăceşte în apropierea cabanei cu un snowmobil şi le ajută cu preţul vieţii pe cele două femei să evadeze din mlaştină. Bărbatul psihopat este prins şi condamnat la ani grei de închisoare. „După ce a fost condamnat, nimeni n-avea de gând să conducă o sută şaizeci de kilometri din Newberry până în Marquette şi înapoi că să-l vizitez la închisoare. Mai târziu, când mi-am schimbat numele de familie şi mă deplasam singură, tot nu l-aş fi vizitat, deoarece trebuia să arăt legitimaţia şi să-mi scriu numele pe lista de vizitatori, însă nu voiam ca viaţa mea cea nouă să se intersecteze cu cea veche. În orice caz, nu era ca şi când mă chinuia dorul să-l văd.(…) Mă aflam într-un program de protecţie a martorilor impus de mine însămi; dacă aveam de gând să-mi păstrez viaţa cea nouă, trebuia să tai orice legătura cu cea veche”.
După alţi 13 ani, bărbatul îi ucide pe cei doi poliţişti care-l însoţeau la tribunal şi evadează. Helena ştie că viaţa familiei ei este în pericol şi că e de datoria ei să o apere. Toată regiunea pleacă în căutarea lui, inclusiv fata, care află de la televizor de evadare şi e convinsă că tatăl va veni după ea. Între timp, fata îşi schimbase numele, se căsătorise, avea la rândul ei două fete, dar nu reuşise să interzică să apară în presă imagini cu ea şi copilele. Presa o botezase Fata Regelui mlaştinii. Urmează o adevărată vânătoare prin pădurile dese din Upper Peninsula, cu un final palpitant. Descoperiţi-l!
Încă o informaţie: thrillerul „Evadarea din mlaştină” va fi ecranizat. Potrivit site-ului american deadline.com, Alicia Vikander (28 de ani), supranumită suedeza de aur a Hollywoodului, va juca rolul Helenei Pellerier.
Karen Dionne – „Evadarea din mlaştină”. Editura RAO. Traducere din limba engleză de Maria Aciobăniţei. 264 pag.